Copiii români au nevoie de mai multe ore de sport, dar la care să nu primească note, pentru că tocmai teama că îÅŸi "strică medi" îi face să lipsească de la EducaÅ£ia fizică ÅŸi să facă rost de scutiri medicale, ceea ce de fapt îi îmbolnăveÅŸte treptat ÅŸi astfel riscă să devină obezi ÅŸi bolnavi de diabet, potrivit prof. univ. dr. Maria MoÅ£a, preÅŸedintele Societăţii Române de Diabet, NutriÅ£ie ÅŸi Boli Metabolice, informează Agerpres.

Pentru ca elevii să nu se mai teamă că iau notă slabă la Sport ar trebui ca profesorii să renunţe să mai dea note la Educaţie fizică, spune prof. univ. dr. Maria Moţa.

"Orele de educaÅ£ie fizică (…) sunt foarte bune ÅŸi ele ar trebui să fie făcute. Din păcate, aÅŸa cum ÅŸtiÅ£i, se face română ÅŸi matematică, ori nouă ne trebuie în primul rând copiii sănătoÅŸi ÅŸi după aceea copii care să fie aÅŸi în matematică sau fizică. Ar trebui să insistăm mult aici sau poate că ar trebui renunÅ£at, se supără profesorii de sport pe mine, la notele de la educaÅ£ie fizică. Foarte mulÅ£i copii, aud eu, că umblă să îÅŸi ia scutiri, găsesc diverse metode să nu îÅŸi strice media cu o notă slabă la EducaÅ£ie fizică. Noi nu avem nevoie de campioni, de acea hârjoneală, de alergatul pe teren, de orice fel de joc, să fie miÅŸcare ÅŸi dacă se poate ÅŸi în aer liber. Ar fi foarte bine. Trei-patru ore de miÅŸcare pe săptămână ar fi o treabă bună", a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, prof. univ. dr. Maria MoÅ£a.

Potrivit acesteia, nu doar copiii, dar ÅŸi adulÅ£ii români au probleme de sănătate, tocmai din cauză că nu fac sport.

"Noi spunem că miÅŸcare sănătoasă este atunci când faci 30-50 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână, fără să ai pauză între zilele de miÅŸcare, mai mult de o zi. Dar realitatea este dură. (…). Dar sunt deja studii care ne arată că e foarte important ce faci ÅŸi în celelalte ore. Că dacă stai foarte mult la birou sau foarte mult în pat ÅŸi te uiÅ£i la televizor, iar nu e bine. Cât putem să ne miÅŸcăm, să stăm în picioare, e foarte bine", a arătat preÅŸedintele Societăţii Române de Diabet.

În România s-a făcut un singur studiu care să arate câÅ£i copii sunt supraponderali, obezi ÅŸi diabetici, la BucureÅŸti. În acest studiu, "obezitatea e alarmantă. (…) de 20 %", spune prof. univ. dr. Maria MoÅ£a.

Viitorul preÅŸedinte al Societăţii Române de Diabet, prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, s-a declarat îngrijorat de tendinÅ£a de creÅŸtere a obezităţii ÅŸi diabetului la copii în România.

"Nu cifrele în sine sunt alarmante, cât trendul, tendinÅ£a de creÅŸtere. A început să crească ÅŸi la noi prevalenÅ£a supraponderii ÅŸi a obezităţii în special la adolescenÅ£i, probabil datorită modificărilor de comportament alimentar", a spus prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, preÅŸedintele AsociaÅ£iei pentru Studii Reno-Metabolice ÅŸi NutriÅ£ionale.

Peste 900 de specialiÅŸti sunt prezenÅ£i de miercuri până sâmbătă la Sibiu, unde iau parte la cel de al 41-lea Congres NaÅ£ional al Societăţii Române de Diabet, NutriÅ£ie ÅŸi Boli Metabolice.

Cercetătorii au observat că cei care fuseseră internaÅ£i în spital ca urmare a unei infecÅ£ii aveau un coeficient de inteligenţă mai mic cu 1.6 decât media. În cazul celor care au ajuns la spital de cinci sau mai multe ori, scorul era cu 9.44 mai mic decât media. Coeficientul mediu de inteligenţă nu depăşeÅŸte 115.

Cercetătorii susÅ£in că studiul este cel mai mare de acest tip realizat până în prezent ÅŸi demonstrează legătura evidentă între nivelurile infecÅ£iei ÅŸi reducerea capacităţilor mintale.

Potrivit studiului, publicat în revista PLOS ONE, cu cât infecÅ£ia este mai severă, cu atât mai puternic este efectul asupra creierului.

Autorul studiului, doctorul Michael Eriksen Benrós, de la Universtitatea din Copenhaga susÅ£ine că infecÅ£iile pot afecta creierul direct, dar ÅŸi prin intermediul inflamaÅ£iilor periferice, care afectează deopotrivă creierul ÅŸi capacitatea mintală.

"InfecÅ£iile erau asociate, până acum, atât cu depresia cât ÅŸi cu schizofrenia, fiind demonstrată ÅŸi legătura cu modificarea capacităţilor cognitive în cazul pacienÅ£ilor diagnosticaÅ£i cu demenţă. Acesta este primul studiu de anvergură care sugerează că infecÅ£iile pot afecta atât creierul cât ÅŸi capacităţile cognitive ale pacienÅ£ilor sănătoÅŸi", susÅ£ine Benrós. Acesta a adăugat că nu doar infecÅ£iile ci ÅŸi sistemul imunitar poate avea un rol în afecÅ£iuni mintale.

În mod normal, creierul este protejat de sistemul imunitar, dar poate fi, totuÅŸi, afectat de infecÅ£ii ÅŸi inflamaÅ£ii.

"Putem observa că ÅŸi creierul este afectat de tot felul de infecÅ£ii, astfel că este important să continuăm cercetările în privinÅ£a mecanismelor care stau în spatele legăturii dintre sistemul imunitar ÅŸi sănătatea mintală", a mai spus Benrós.

Studiul a fost realizat de un grup de cercetători de la universităţile din Copenhaga ÅŸi Arhaus ÅŸi a presupus urmărirea unui număr de 190.000 de danezi născuÅ£i între 1974 ÅŸi 1994, al căror coeficient de inteligenţă a fost evaluat în perioada 2006 – 20012. Aproximativ 35% dintre subiecÅ£i au fost spitalizaÅ£i din cauza infecÅ£iilor înaintea derulării testului.

"Se pare că însuÅŸi sistemul imunitar poate afecta creierul într-o asemenea măsură încât capacităţile cognitive, măsurate în urma testului de inteligenţă, vor fi afectate mult timp după vindecarea infecÅ£iei", adaugă Eriksen Benrós. Cercetătorul speră că aflând mai multe despre această legătură vor putea fi prevenite afecÅ£iunile la nivel mintal ÅŸi îmbunătăţite viitoarele tratamente.

Experimentele precedente realizate pe animale au demonstrate că sistemul imunitar poate afecta capacităţile cognitive.