Pentru ca elevii să nu se mai teamă că iau notă slabă la Sport ar trebui ca profesorii să renunţe să mai dea note la Educaţie fizică, spune prof. univ. dr. Maria Moţa.
"Orele de educaţie fizică (…) sunt foarte bune şi ele ar trebui să fie făcute. Din păcate, aşa cum ştiţi, se face română şi matematică, ori nouă ne trebuie în primul rând copiii sănătoşi şi după aceea copii care să fie aşi în matematică sau fizică. Ar trebui să insistăm mult aici sau poate că ar trebui renunţat, se supără profesorii de sport pe mine, la notele de la educaţie fizică. Foarte mulţi copii, aud eu, că umblă să îşi ia scutiri, găsesc diverse metode să nu îşi strice media cu o notă slabă la Educaţie fizică. Noi nu avem nevoie de campioni, de acea hârjoneală, de alergatul pe teren, de orice fel de joc, să fie mişcare şi dacă se poate şi în aer liber. Ar fi foarte bine. Trei-patru ore de mişcare pe săptămână ar fi o treabă bună", a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, prof. univ. dr. Maria Moţa.
Potrivit acesteia, nu doar copiii, dar şi adulţii români au probleme de sănătate, tocmai din cauză că nu fac sport.
"Noi spunem că mişcare sănătoasă este atunci când faci 30-50 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână, fără să ai pauză între zilele de mişcare, mai mult de o zi. Dar realitatea este dură. (…). Dar sunt deja studii care ne arată că e foarte important ce faci şi în celelalte ore. Că dacă stai foarte mult la birou sau foarte mult în pat şi te uiţi la televizor, iar nu e bine. Cât putem să ne mişcăm, să stăm în picioare, e foarte bine", a arătat preşedintele Societăţii Române de Diabet.
În România s-a făcut un singur studiu care să arate câţi copii sunt supraponderali, obezi şi diabetici, la Bucureşti. În acest studiu, "obezitatea e alarmantă. (…) de 20 %", spune prof. univ. dr. Maria Moţa.
Viitorul preşedinte al Societăţii Române de Diabet, prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, s-a declarat îngrijorat de tendinţa de creştere a obezităţii şi diabetului la copii în România.
"Nu cifrele în sine sunt alarmante, cât trendul, tendinţa de creştere. A început să crească şi la noi prevalenţa supraponderii şi a obezităţii în special la adolescenţi, probabil datorită modificărilor de comportament alimentar", a spus prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, preşedintele Asociaţiei pentru Studii Reno-Metabolice şi Nutriţionale.
Peste 900 de specialişti sunt prezenţi de miercuri până sâmbătă la Sibiu, unde iau parte la cel de al 41-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
Cercetătorii au observat că cei care fuseseră internaţi în spital ca urmare a unei infecţii aveau un coeficient de inteligenţă mai mic cu 1.6 decât media. În cazul celor care au ajuns la spital de cinci sau mai multe ori, scorul era cu 9.44 mai mic decât media. Coeficientul mediu de inteligenţă nu depăşeşte 115.
Cercetătorii susţin că studiul este cel mai mare de acest tip realizat până în prezent şi demonstrează legătura evidentă între nivelurile infecţiei şi reducerea capacităţilor mintale.
Potrivit studiului, publicat în revista PLOS ONE, cu cât infecţia este mai severă, cu atât mai puternic este efectul asupra creierului.
Autorul studiului, doctorul Michael Eriksen Benrós, de la Universtitatea din Copenhaga susţine că infecţiile pot afecta creierul direct, dar şi prin intermediul inflamaţiilor periferice, care afectează deopotrivă creierul şi capacitatea mintală.
"Infecţiile erau asociate, până acum, atât cu depresia cât şi cu schizofrenia, fiind demonstrată şi legătura cu modificarea capacităţilor cognitive în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu demenţă. Acesta este primul studiu de anvergură care sugerează că infecţiile pot afecta atât creierul cât şi capacităţile cognitive ale pacienţilor sănătoşi", susţine Benrós. Acesta a adăugat că nu doar infecţiile ci şi sistemul imunitar poate avea un rol în afecţiuni mintale.
În mod normal, creierul este protejat de sistemul imunitar, dar poate fi, totuşi, afectat de infecţii şi inflamaţii.
"Putem observa că şi creierul este afectat de tot felul de infecţii, astfel că este important să continuăm cercetările în privinţa mecanismelor care stau în spatele legăturii dintre sistemul imunitar şi sănătatea mintală", a mai spus Benrós.
Studiul a fost realizat de un grup de cercetători de la universităţile din Copenhaga şi Arhaus şi a presupus urmărirea unui număr de 190.000 de danezi născuţi între 1974 şi 1994, al căror coeficient de inteligenţă a fost evaluat în perioada 2006 – 20012. Aproximativ 35% dintre subiecţi au fost spitalizaţi din cauza infecţiilor înaintea derulării testului.
"Se pare că însuşi sistemul imunitar poate afecta creierul într-o asemenea măsură încât capacităţile cognitive, măsurate în urma testului de inteligenţă, vor fi afectate mult timp după vindecarea infecţiei", adaugă Eriksen Benrós. Cercetătorul speră că aflând mai multe despre această legătură vor putea fi prevenite afecţiunile la nivel mintal şi îmbunătăţite viitoarele tratamente.
Experimentele precedente realizate pe animale au demonstrate că sistemul imunitar poate afecta capacităţile cognitive.
