În multe ţări europene, dar nu numai, norma didactică e de 40 de ore. Programul e unul fix: începe la 7.00 sau 8.00 dimineaţa şi se termină după opt ore. Norma didactică include atât cursurile efectiv predate la clasă (în medie 21-22 de ore), cât şi pe cele de pregătire suplimentară cu elevii, de corectare a lucrărilor, de participare la sesiuni de pregătire pedagogică, şedinţele cu părinţii şi activităţile extracurriculare realizate împreună cu elevii, scrie Adevarul.
Experţi la educaţie, relaxaţi în şcoli
Noua lege a Educaţiei din România cuprinde la art. 262 reglementarea potrivit căreia norma didactică a profesorului e de 40 de ore pe săptămână, adică de opt ore pe zi. O astfel de prevedere a mai fost promovată în 1998, pe vremea când Radu Vasile era premier. Atunci a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă prin care se stabilea timpul de lucru al profesorului la 40 de ore pe săptămână.
Norma didactică includea atât cele 18 ore predate efectiv la clasă, cât şi activităţi complementare procesului de învăţământ - nouă ore, trei-patru ore de pregătire metodică, două ore de comunicare cu familiile elevilor, patru-cinci ore de evaluare a şcolarilor (inclusiv cele petrecute în consiliile profesorale), o oră de dirigenţie, precum şi una-două ore de serviciu pe şcoală.
"Mergem pe încredere"
Practic însă, exceptând orele de predare la clasă, nimeni nu a ţinut evidenţa exactă a orelor lucrate de cadrele didactice. "În învăţământul românesc se prezumă faptul că profesorii se pregătesc acasă. Mergem pe încredere, pentru că nu putem controla. Fiecare munceşte după cum îl lasă conştiinţa. Am fost 18 ani director de şcoală şi ştiu că nu toţi dascălii respectă acest regim de lucru. În Germania, de pildă, profesorul stă la şcoală opt ore pe zi, fără discuţie. Aşa ar trebui să fie şi la noi", a declarat Ştefan Vlaston, preşedintele EDU CER. Vlaston a adăugat că situaţia nu poate fi generalizată. Printre profesorii care muncesc cel mai puţin sunt şi cei de sport: "Dacă eşti profesor de educaţie fizică, ce lecţie să pregăteşti?"
Marius Nistor, preşedintele executiv al FSI Spiru Haret, susţine că profesorii nu lucrează opt ore la şcoală pentru că nu au spaţii unde să-şi pregătească lecţiile. "În unele unităţi se ţin cursuri în două-trei schimburi, unde să stea să-şi facă planurile pentru ore?".
Nistor este nemulţumit că în ultima vreme, profesorilor li s-a lipit eticheta unor bugetari care muncesc 18 ore, după care "trântesc uşa clasei şi pleacă acasă":
"Nimeni nu ţine cont că dascălul gândeşte subiectele pentru lucrări şi teze, corectarea acestora mai ia şi ea câteva ore. În weekenduri merge în excursii cu elevii, iar asta se face tot din bugetul lui de timp. Ca să avem calitate, dascălii trebuie să meargă la cursuri de formare profesională, la Casa Corpului Didactic, de exemplu, şi asta tot în timpul lui de lucru intră".
"Unii muncesc, alţii nu"
Faptul că noua lege a educaţiei precizează numărul de ore de lucru pentru dascăli, nu înseamnă că aceştia vor fi obligaţi să stea în şcoală 40 de ore pe săptămână. "Nu avem de gând să-i legăm pe profesori de scaunul de la catedră!", a declarat Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.
Badea recunoaşte că există dascăli care "trag chiulul", dar spune că nimeni nu poate preciza proporţia acestora: "Unii muncesc, alţii, nu. Directorii şcolilor au instrumentele necesare pentru a contabiliza acest lucru, dar nu pot să vă spun dacă există vreun caz de profesor acuzat că nu a respectat programul de 40 de ore pe săptămână. Şi nu am găsit în minister niciun studiu pe acest subiect".
Prin legislaţia secundară ce urmează să apară se va şti exact, susţine Oana Badea, câte ore lucrează fiecare dascăl. Secretarul de stat nu a vrut să explice dacă în viitor se va introduce un program fix de opt ore la şcoală pentru dascăli, aşa cum se întâmplă în multe state occidentale: "Refuz să răspund la această întrebare", a replicat Oana Badea.
Sursa: Adevarul
