In plus, dascalii pot fi concediati daca nu indeplinesc standardele de calitate ale scolii. Chiar in aceasta luna, de exemplu, la un liceu din Rhode Island, SUA, au fost concediati toti cei 93 de profesori, pentru ca promovabilitatea scazuse drastic.
"La noi profesorii sunt multumiti ca au un job, nu mai conteaza ca sunt mai prost platiti fata de anii trecuti. Salariile au scazut si continua sa scada, in conditiile in care salariile oricum si la noi sunt mici in raport cu costurile de viata. Iar daca profesorii ar refuza sa puna note in catalog, ar fi dati afara imediat", a atras atentia Dean Hufstetler, profesor de engleza la Colegiul "Wurmbrand" din Iasi, care a predat 17 ani in California.
Profesorii si scolile primesc bani dupa performanta
In SUA, Canada si Marea Britanie profesorii nu ocupa posturi pe viata si nici nu primesc mariri de salariu doar in virtutea vechimii. Fiecare ban in plus este alocat in raport cu eficienta lor ca profesori, care se apreciaza in functie de gradul de promovare a elevilor la disciplinele de baza si de progresul scolar.
Guvernantii nu aloca resurse financiare fara sa solicite si rezultate. "Guvernul federal practica un fel de conditionare in alocarea banilor. Reprezentantii acestuia gandesc asa: va dam banii astia, daca obtineti rezultatele astea", a spus Dean Hufstetler, care a predat timp de 17 ani la o scoala din Huntington Beach, California.
Daca in anii trecuti profesorii dobandeau un statut permanent intr-o scoala dupa trei-patru ani de predare, dar cu conditia sa fie reevaluati la fiecare cinci ani, in prezent, profesorii nu mai au siguranta ca raman in aceeasi institutie mai mult de un an.
In Canada, lucrurile sunt mai asezate datorita faptului ca profesorii au un alt statut in ierarhia profesionala.
"Acolo meseria de profesor e foarte profesionalizata, poate fi comparata cu cea de medic sau de jurist. Profesorii obtin contracte pe perioada nedeterminata, insa in momentul in care activitatea de la clasa nu este corespunzatoare, dar mai ales daca evaluarile elevilor nu sunt corecte, realiste, pot fi concediati. La nivel de scoala, se face anual o analiza a evolutiei scolii din punct de vedere al rezultatelor, prin raportare la rezultatele obtinute de elevii din promotiile anterioare", a precizat Seryl Talpalaru, directorul Colegiului "Emil Racovita" Iasi, care are un fiu profesor in Canada.
In Franta, profesorii nu au de suferit direct din cauza rezultatelor modeste ale elevilor, insa sunt afectate scolile.
"Etalonul pentru alocarea fondurilor si subventiilor il reprezinta indeosebi rezultatele de la examenul de bacalaureat. Scolile cu un procent mare de promovabilitate la bacalaureat sunt sustinute permanent, in timp ce scolile cu un grad mai scazut de promovabilitate raman in aceeasi situatie critica", a spus Thomas Oudot, asistent de limba la Colegiul "Mihai Eminescu" Iasi si masternad la Universitatea Besançon din Franta.
Sapte ore pe zi la scoala, cinci zile pe saptamana
Profesorii din strainatate care predau in prezent la Iasi semnaleaza faptul ca, pentru a obtine rezultate, trebuiau sa munceasca in scolile de acasa aproape dublu decat aici. Dean Hufstetler petrecea minimum 7 ore pe zi in scoala, cinci zile pe saptamana. Pentru el, nu avea importanta atat numarul de ore petrecut in scoala, cat mai ales timpul alocat efectiv elevilor. Iar in afara orelor de la scoala, trebuia sa se pregateasca si acasa, si nu optional, ci obligatoriu, pentru a fi pregatit pentru lectiile de a doua zi.
Profesorul american e de parere ca dascalii romani ar trebui sa solicite mai multi bani la salariu in momentul in care petrec mai mult timp in scoala, in beneficiul elevului. "Profesorii romani nu ar trebui sa se planga ca predau 16 sau 18 ore pe saptamana, pentru ca in SUA profesorii predau cel putin 30 de ore pe saptamana. Eu cred ca in sistemul educational romanesc trebuie sa se creeze o structura in care profesorii sa stea in clasa cel putin atata timp cat elevii", a punctat Dean Hufstetler.
"Eu nu spun ca profesorii de aici sunt lenesi, practic sunt legati de miini din cauza sistemului, insa ar trebui sa aiba mai multe ore, nu neaparat de predare. Ar putea fi ore in care sa stea pur si simplu de vorba cu elevii ori cu parintii acestora. In California, aveam tot timpul usa deschisa pentru parinti, care veneau la scoala nu doar cand aveau probleme copiii lor, ci veneau sa stea de vorba astfel incat sa vada ce om se ocupa de ei", a mai spus Dean Hufstetler.
Programul sau, la clasele 6-8 de gimnaziu, incepea la 8 dimineata cu doua ore de "Artele limbajului", disciplina care includea limba si literatura engleza. Urma apoi o ora de Istorie, dupa care, timp de ora, era pauza de pranz. Urma o alta ora de Istorie, la o alta clasa, iar apoi ultimele doua ore erau de activitati sociale cu elevii.
"E mai bun programul vostru. La noi, stai in scoala pana la ora 17"
In Marea Britanie programul este extrem de incarcat. Ana-Maria Ionita lucreaza de un an ca profesor de sprijin la "St. John of Jersualem Primary School", iar programul ei poate ajunge si la peste 40 de ore pe saptamana. "Ii ajut individual, in clasa, pe cei care nu au inteles lectia. Plec de acasa dimineata la 6:00, ora Romaniei, ca stau departe de scoala si ajung seara pe la 18-19", a spus ea.
Si in Spania si Franta profesorii petrec mult mai mult timp in scoala decit profesorii romani. Maria Alvarez a predat in Spania intr-o scoala pentru imigranti, iar de trei ani este profesor la Liceul Dimitrie Cantemir din Iasi.
Sustine ca programul de lucru de aici este asemanator cu cel din Spania, cu deosebirea ca poate pleca acasa cand are o fereastra. "In Spania stai obligatoriu sase ore zilnic in scoala. Daca ai o ora-doua libere, ramai in scoala si corectezi teme, oferi consiliere elevilor si parintilor, tii locul unui coleg care lipseste. Trebuie sa faci obligatoriu ceva, pleci acasa cand termina toata lumea programul, elevi si profesori", a precizat Maria Alvarez.
In Franta, profesorul sta in scoala de dimineata pana la ora 17. "E mai bun programul vostru din punct de vedere al organizarii, pentru ca se termina in jurul orei 14:00. La noi, stai pana la ora 17 in scoala, iar daca locuiesti si departe de scoala, ajungi acasa pe la 18. Practic nu mai ai timp si pentru altceva, doar sa pregatesti lectiile pentru a doua zi. E complicat si pentru elevul din Franta, deoarece, daca vrea sa faca o activitate in plus, sa se apuce de vreun sport, sa faca teatru sau dans, nu mai are cand", a mentionat Thomas Oudot.
Nici in Franta si nici in Spania profesorii nu aloca din programul lor o ora pentru elevii care intampina dificultati de invatare la unele discipline. "Daca elevul prinde mai greu la o disciplina, se considera ca e problema lui si a parintelui si ca trebuie sa faca, in functie de posibilitati, meditatii in particular", a mai spus Thomas Oudot.
(Articol preluat din ziaruldeiasi.ro)
