Silviu Gurlui, profesor de fizică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat care ar fi cauza acestui blackout: ”O supraîncărcare masivă a rețelei electrice din cauza unui vârf uriaș de producție solară”.
Ce s-a întâmplat?
În jurul orei 11:00, producția de energie solară din Spania a atins un vârf record de peste 20 GW – o cantitate imensă, injectată rapid în rețea într-un interval foarte scurt de timp.
În mod normal, spune prof. Silviu Gurlui, rețeaua electrică menține un echilibru fin între producție și consum, pentru a păstra frecvența constantă la 50 Hz.
”Însă, luni, vârful solar a perturbat grav acest echilibru”, explică profesorul Gurlui, care încearcă să demonstreze și cum s-a produs colapsul:
”1.Inundație de energie solară:
Panourile solare au livrat un exces uriaș de curent, reducând dramatic nevoia de energie de la centralele convenționale (gaz, hidro, nuclear).
2.Accelerarea turbinelor:
-Centralele convenționale (în special gaz și hidro) sunt echipate cu turbine care se rotesc sincron cu rețeaua la 50 Hz.
-Când cererea de energie scade brusc (pentru că energia solară acoperă tot consumul), aceste turbine nu pot încetini instantaneu.
-Dimpotrivă: fiind în continuare antrenate mecanic de motoare sau de fluxul de apă, ele încep să accelereze spontan.
3.Creșterea frecvenței:
-Această accelerare duce la creșterea frecvenței rețelei peste 50 Hz.
-De la un mic dezechilibru, frecvența a început să urce spre 50,5 Hz, 51 Hz sau chiar mai mult.
4.Confirmarea fenomenului:
Analizele ulterioare au arătat că imediat după vârful solar, energia injectată în rețea de către turbinele pe gaz și hidro a crescut brusc. Acest comportament confirmă teoria accelerării turbinelor și creșterii frecvenței:
-turbinele, având energie mecanică acumulată și simțind o scădere a sarcinii, au injectat și mai multă energie în rețea, ceea ce a amplificat dezechilibrul și a accelerat colapsul.
5.Activarea protecțiilor:
Rețeaua electrică are sisteme automate care protejează echipamentele. Dacă frecvența iese din intervalul sigur (de obicei 49,5–50,5 Hz), încep deconectările automate:
-se închid centrale,
-se taie secțiuni de rețea,
-se izolează zone întregi pentru a preveni avarii catastrofale.
6.Colapsul generalizat:
Pentru că sistemul nu a reușit să compenseze surplusul de energie suficient de rapid, protecțiile au intrat în acțiune în cascadă, ducând la prăbușirea alimentării electrice pe aproape întreg teritoriul Spaniei, Portugaliei și sudului Franței”.
De ce sistemul nu a putut controla frecvența?
Profesorul universitar a continuat demonstrația:
”Deși rețelele moderne dispun de:
-Invertoare inteligente (care pot regla curentul),
-Baterii de reacție rapidă (Fast Frequency Response),
-Sisteme automate de reducere a producției (AGC),
-capacitatea lor nu a fost suficientă pentru a gestiona:
-mărimea uriașă a vârfului solar (20 GW este enorm),
-viteza cu care surplusul de energie a intrat în rețea,
-lipsa de inerție mecanică reală (pe care regenerabilele nu o oferă).
Mai simplu spus:
Electronica poate regla frecvența pe variații mici și lente. Dar la un șoc brutal de energie, ca astăzi, doar masa mecanică a turbinelor poate stabiliza rețeaua, iar aceasta a fost depășită.
Spania are deja un procent mare de energie regenerabilă, ceea ce, paradoxal, face rețeaua mai fragilă dacă nu există suficiente:
-baterii uriașe,
-pompe hidro de mare capacitate,
-linii de export rapide spre Franța sau alte țări”.
Mai mult, completează prof. univ. Silviu Gurlui, ”sunt probleme pe care le-am anticipat public inclusiv pentru Romania, ca fluctuatiile foarte violente photo și eoliene pot perturba puternic reteaua surselor convenționale care au alt ritm, altă inerție! E un echilibru fragil care poate fi în special sustinut cu baterii uriașe sau linii de export de mare capacitate! Să învățăm din așa probleme uriașe!”.