Potrivit datelor oficiale, sâmbăta lucrează în România peste 4,2 milioane de persoane. Cei mai mulți sunt din grupa de vârstă 35-44 de ani, adică 1,12 milioane de oameni, urmați de cei din grupa de vârstă 45-54 de ani, adică puțin peste un milion.
Pare o glumă, dar nu este absolut deloc de râs. Asta înseamnă că peste 2 milioane de femei abia își văd soții peste week-end. În paralel, 40% din cei care muncesc sâmbăta sunt femei, în mare parte mame, care abia își văd copii cum cresc!
Numărul românilor de peste 55 de ani care lucrează și în weekend este mai mare decât cel al tinerilor de sub 24 de ani care muncesc sâmbăta sau duminica.
Munca atipică se referă la activitatea principală desfăşurată seara (începând cu orele 18,00), noaptea (începând cu orele 22,00), sâmbătă, duminică, precum şi la activitatea desfăşurată în schimburi.
În anul 2018, 4,669 milioane de oameni au lucrat, frecvent sau doar ocazional, în perioade atipice ale zilei sau săptămânii de lucru (seara, noaptea, sâmbăta sau duminica) reprezentând 53,7% din totalul populaţiei ocupate.
Dintre acestea, 74,1% aparţineau grupei de vârstă 25-54 ani, 58,9% erau de sex masculin, 52,5% locuiau în mediul rural şi aproape o treime (31,5%) lucrau în sectorul agricol.
Cel mai des întâlnite forme de muncă atipică au fost lucrul seara (începând cu orele 18:00) şi în zilele de sâmbătă (60,0% şi respectiv, 90,1% din totalul persoanelor care au desfăşurat muncă atipică).
Persoanele care au lucrat pe timpul nopţii (începând cu orele 22:00) au reprezentat 23,5% din totalul populaţiei ocupate care a desfăşurat muncă atipică iar cele care au lucrat în zilele de duminică 48,0%. În sectorul neagricol, 47,4% dintre persoanele ocupate au desfăşurat muncă atipică, în sectorul agricol, procentul fiind de 75,8%.
Puţin peste un sfert dintre salariaţi (28,3%) au lucrat în schimburi; din totalul acestora, 69,8% locuiau în mediul urban, 53,7% erau de sex masculin, 29,5% aparţineau grupei de vârstă 35-44 ani, iar 6,2% erau tineri (15-24 ani). Persoanele salariate care au lucrat în schimburi deţineau ponderi semnificative în totalul salariaţilor din următoarele activităţi ale economiei naţionale: hoteluri şi restaurante (55,7%), activităţi de servicii administrative, sănătate şi asistenţă socială (ambele cu 49,6%)