Primul subiect a avut două cerinÅ£e, una legată de analiza poeziei "Salcâmi", de Anatol Baconsky, iar a doua, de redactare a unei compuneri de 150-250 de cuvinte în care elevii trebuiau să explice de ce poezia aparÅ£ine speciei pastel.
Dar ce au înÈ›eles unii elevi din poezia "Salcâmii" de A.E. Baconsky? Primele perle au fost făcute publice:
"În timp ce unii oameni plâng după lucruri pierdute în copilărie care nu se mai pot întoarce, gen jucării care nu se mai fabrică, în această poezie poetul duce dorul florilor de salcâmi."
"Cea mai frumoasă zonă turistică în care mi-am petrecut primii ani de viață mergând în concedii este la mare. Acolo e toată distracÈ›ia È™i se merită să dai toÈ›i banii."
"Poetul nu poate să se descotorosească de imaginea copilăriei care îl bântuie doar în legătură cu salcâmii, dovadă că în timp ce coplăria lui Ion Creangă e bântuită de "La cireÈ™e", alÈ›ii, din zone mai sărace n-au avut parte decât de flori de salcâm pline de viespi."
Și cratima le-a dat din nou bătăi de cap elevilor. "Rolul cratimei în "învie-n mine" este de a arăta că copilul din poet nu era mort de-a binelea". "Cratima desparte două cuvinte care nu încap întregi în versuri de poezii."
Alte "perle" gasite de profesori:
"Genul liric este cel mai frumos, care curge lin, precum apa de izvor de la munte si este melodios";
"Omul ala era atat de singur ca vorbea cu pomii, gen salcamii, care nici nu-i raspundeau";
"Intrebarea asta cu cratima pica in fiecare an. Am scris rolul, dar va recomand sa mai schimbati, ca e plictisitor";
"Cratima se pune ca sa mai labarteze randul, cand nu se intelege nimic din text";
"In poezie nu exista repetitii, autorul a incercat sa nu ne plictiseasca";
"Omul spune ca e frate cu copacii, pentru ca nu-si suporta rudele cand era mic";
"Familia mea a fost anul trecut in Bulgaria, dar acolo nu se vorbeste in limba romana, deci nu am ce sa povestesc. Imi pare rau".
Sursa: RTV.net
