Sute de hectare sunt afectate de tăierile de pădure în Masivul Făgăraş. O simplă comparaţie a imaginilor de acum, din satelit, cu cele dinainte de 2005 vorbeşte de la sine despre amploarea defrişărilor. Dacă mai punem la socoteală şi partidele de vânătoare desfăşurate în zonă şi microhidrocentralele care ajung să confişte cu totul apa pâraielor din Munţii Făgăraş, înţelegem dezastrul de acolo.
Situaţia nu este mai puţin gravă nici în Munţii Leaota sau Iezer-Păpuşa.
Claudiu Loghin, jurnalist Digi24: „Survolăm zona vârfului Roşu, din masivul Iezer-Păpuşa. Aici, suprafaţa afectată de tăierile ilegale de pădure este de peste 300 de hectare. Imaginile filmate din elicopter vorbesc de la sine despre amploarea tăierilor ilegale de pădure din Iezer-Păpuşa”.
2005 este anul în care statul a retrocedat proprietarilor de drept cele mai multe păduri naţionalizate de comunişti. N-a putut controla tăierile masive de arbori şi aşa s-a ajuns, spun specialiştii, la mii de hectare defrişate ilegal.
Fundaţia Conservation Carpathia din Braşov a început, în 2009, un proiect de conservare a pădurilor din zonă. A cumpărat 21 de mii de hectare, cu unicul scop de a le proteja. Cinci dintre acestea sunt în Munţii Făgăraş. Fundaţia a cumpărat şi 600 de hectare de pădure defrişată, pe care a plantat 1,5 milioane de puieţi de fag, brad, paltin, scoruş sau molid.
„Pe zonele respective au existat foarte multe drumuri de tractor, drumuri, căi de colectare a lemnului ilegale, făcute cu buldozerul, în anii când s-au tăiat pădurile şi am demolat circa 20 de kilometri de astfel de drumuri. S-au acoperit iniţial şanţurile cu resturi de lemn, s-au construit nişte baraje de lemn, s-a acoperit totul cu pământ şi s-a redat panta transversală, în aşa fel încât să fie panta terenului care a fost iniţial”, explică Mihai Zotta, director tehnic Fundaţia Conservation Carpathia.
Sursa: Digi24.ro