A ajuns în Irlanda în 2008, "într-un efort de a scăpa de ciclul de sărăcie și discriminare" pe care l-a trăit în România și pentru a crea o viață mai bună pentru ea și copiii săi. O femeie de etnie romă, din România, a reclamat Irlanda la Comisia Europeană pe motiv că i-a refuzat cererile de ajutoare sociale din cauză că nu își poate demonstra dreptul de reședință în această țară.

Femeia nu a dovedit că are dreptul de ședere în Irlanda, potrivit regulamentelor CE aferente, a arătat reprezentantul guvernului irlandez în fața comisiei.

Femeia a spus că a venit în Irlanda în 2008, "într-un efort de a scăpa de ciclul de sărăcie și discriminare" pe care l-a trăit în România și pentru a crea o viață mai bună pentru ea și copiii săi.

Ea a declarat că a supraviețuit până acum din vânzarea revistei Big Issue, cerșind și folosind bonuri de masă caritabile.
Femeia a aplicat pentru Indemnizație Suplimentară de Protecție Socială, Indemnizație de Șomaj și Alocație pentru Copii de mai multe ori anul trecut, însă a fost refuzată.

Dificultățile ei de a supraviețui în condiții foarte dificile de cazare au fost recunoscute de Serviciile Sociale Irlandeze dar, cu excepția unor plăți pentru necesități excepționale, nu a primit niciun ajutor social.

Ea s-a mai plâns că familia sa a fugit efectiv din casa în care locuia, în Waterford, anul trecut, când "bande furioase" au protestat, au spart geamurile și au lovit cu picioarele ușa de la intrare.

Copiii săi, care la acea vreme frecventau școala pregătitoare și primară, au fost "terifiați", potrivit acesteia.

Derek Shorthall, avocatul femeii, a argumentat că Irlanda nu este îndreptățită să refuze ajutoare sociale femeii unui cetățean european, ca urmare a aplicării unui test bazat pe faptul dacă are dreptul de ședere în cadrul statului potrivit Regulamentului CE privind Libertatea de Circulație a Persoanelor din 2006.

În funcție de plata în discuție, legislația aplică diferite teste, a arătat acesta. Testul pentru asistență socială arată dacă plata acesteia ar impune o povară nesustenabilă asupra statului membru respectiv, plus un test de proporționalitate, a spus el. De asemenea, a mai arătat avocatul, testul corect pentru alocația pentru copii arată dacă solicitantul are în mod obișnuit rezidența în statul membru respectiv.

Când se ia în considerare eligibilitatea pentru beneficii, atât UK cât și Irlanda aplică mai întâi testul privind "dreptul de rezidență", înainte de a analiza condiția de "rezidență obișnuită" și acest lucru este contrar legislației UE, a argumentat avocatul.

Testul privind dreptul de rezidență este un "instrument grosolan", aplicat indiferent de scopul plății unui beneficiu.
Deoarece partenerul femeii și-a găsit un loc de muncă în ultimele săptămâni, iar acest lucru are ca efect faptul că acum ea are drept de ședere, solicitarea sa este limitată la dreptul unor plăți retroactive, însă problema principală rămâne, a adăugat avocatul.

În declarațiile juridice ale ministerului se specifică faptul că ajutoarele sociale au fost refuzate întrucât femeia nu a îndeplinit pre-condițiile legale privind rezidența obișnuită pentru plata unor asemenea beneficii.

Mai multe decizii ale instanțelor europene și irlandeze sprijină aplicarea de către minister a testului pentru dreptul de rezidență, argumentează acesta.

Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva UK pentru aplicarea acestui test, motivarea Avocatului General al Curții de Justiție al UE fiind așteaptată în septembrie, i s-a comunicat ministrului irlandez al Justiției, Iseult O'Malley.

Ziarul Romanesc