Imprecisă, imprevizibilă, fără standarde de cost şi de calitate, în lipsa completă a unor standarde de impact, Curtea constată încălcarea Legii-cadru nr. 195/2006, implicit, a Constituţiei, se arată în document.
Curtea a mai constatat, de asemenea, că documentele trimise de Guvern sunt eterogene prin conținut şi vizează informări generale în privința problematicii regionalizării și descentralizării.
Adoptată în urma angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, pe 19 noiembrie anul trecut, legea a fost contestată la CCR de PDL și PP-DD.
Pe 10 ianuarie, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate arătând că Legea privind descentralizarea unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum unele măsuri de reformă ale administraţiei publice, în ansamblul, sunt neconstituţionale.
După decizia Curţii de a admite obiecţia de neconstituţionalitate, Liviu Dragnea declara surprins că aşteaptă motivarea deciziei Curţii. "(…) Sigur că sunt surprins. Dacă se declara că în totalitate neconstituţională, practic de aici s-ar putea înţelege că România nu mai are dreptul să se descentralizeze, aşa cum se întâmplă în Europa. Dar aş vrea totuşi să văd motivarea Curţii şi atunci voi avea o reacţie mai aplicată", spune vicepremierul.
Adoptarea acestei legi s-a făcut cu nerespectarea Legii-cadru nr. 195/2006, "ceea ce se constituie într-o încălcare a dispozițiilor art.1 alin. (5) din Constituție referitoare la obligația de respectare a legilor", a constatat CCR
Curtea a arătat, de asemenea, că Guvernul a transmis Curții ca prezentare a măsurilor pregătitoare ale procesului de descentralizare, de fapt, nişte documente strânse de-a lungul timpului fără vreo relevanţă juridică.
Este vorba despre "Documentul strategic privind măsurile necesare accelerării procesului de regionalizare — descentralizare în România 2013-2016", despre care Curtea spune:
"În nici un caz nu se poate trage concluzia ca acestea ar reprezenta analizele de impact la care Legea-cadru nr. 195/2006 face referire.
Din contră, denotă o lipsă de corelare cu dispozițiile acesteia, ceea ce demonstrează neîndeplinirea obligației care incumba Guvernului și Parlamentului în temeiul art.5 alin.(1) din Legea-cadru nr.195/2006 de a realiza, respectiv de a adopta legea criticată pe analizele de impact necesare", arată CCR.
Curtea reţine de asemenea şi faptul că deşi legea prevede testarea şi evaluarea soluţiilor propuse acest lucru nu s-a realizat.
Nici standardele de cost pentru finanțarea serviciilor publice descentralizate și standarde de calitate aferente asigurării furnizării acestora de către autoritățile administrației publice locale nu au fost analizate, se mai arată în document.
"(…) prin prezenta lege nu au fost elaborate astfel de standarde nici măcar la nivel estimativ; or, având în vedere importanță și complexitatea acestora, elaborarea standardelor era necesară să fie realizată anterior adoptării prezentei legi", mai susțin judecătorii de la CCR.
Motivarea deciziei a fost luata în unanimitate de judecătorii CCR.
Ea este prezentată în 180 de puncte, pe parcursul a 100 de pagini, fiind completata de o opinie separata semnată de judecătorii Mona Pivniceru, Daniel Morar şi Augustin Zegrean.
Fiind declarată neconstitutionala "în ansamblul ei", CCR a decis, potrivit prevederilor legale, ca "procedura parlamentară cu privire la aceasta a încetat în mod definitiv", constată judecătorii CCR.
"Guvernul sau senatorii şi deputaţii, după caz, trebuie să iniţieze un nou proiect, respectiv propunere legislativa în acest sens", mai arată CCR.
(Sursa: Cotidianul)
