La un moment dat, notele Andreei au început să scadă, ea să fie tot mai apatică şi mai dezinteresată, iar sub ochi cearcăne adânci apăruseră. Părinţii s-au îngrijorat, au început să o chestioneze, însă Andreea nu le spunea nimic, ba chiar reacţiona vehement, uşor agresiv, la îngrijorările lor. După luni de chin şi umblat prin spitale unde încercau zadarnic să afle motivul schimbării fiicei lor, părinţii au aflat de la mama prietenei Andreei că fiica lor era abuzată în propria lor casă, la câţiva metri de ei. Abuzul avea loc online, pe internet: un tânăr pe care Andreea îl considera prieten o şantaja cu nişte poze deocheate să întreţină relaţii sexuale.
Ceea ce aţi citit până acum e un scenariu, dar avându-şi sursa în întâmplări reale. Orice puber sau adolescent riscă să devină victima unui abuz care debutează în online şi poate trece uşor graniţa în realitate. Drept dovadă sunt copiii care beneficiază de suport psihoterapeutic în cabinetele specializate din Botoşani şi a căror vârstă variază între 11 şi 15 ani.
Ne place sau nu, o majoritate covârşitoare deţine un cont pe o reţea de socializare. Statisticile spun că 90% dintre puberi şi adolescenţi sunt membri pe astfel de reţele, iar asta înseamnă vulnerabilitate. Mai mult, deşi se spune că vârsta minimă a celor ce primesc acceptul de a îşi face cont pe Facebook, Twitter sau Instagram este de 13 ani, mulţi ocolesc această condiţile. Mozelle Thompson, responsabil cu verificarea condiţiilor de utilizare a site-ului Facebook, a afirmat în repetate rânduri că majoritatea utilizatorilor eliminaţi mint în legătură cu vârsta lor. În general, susţine "garda Facebook", nu este permisă înregistrarea în reţele sociale a persoanelor care nu au împlinit 13 ani. În reţeaua Facebook, tinerilor cu vârsta sub 18 ani le este permis să aiba un cont vizibil doar pentru prieteni şi pentru prietenii prietenilor din profil.Vârstele mincinoase, risc pentru sextortion!
"Ceea ce am remarcat în ultima perioadă este că puberii şi adolescenţii spun că au vârste mai mari iar abuzatorii că au vârste mai mici. Situaţiile sunt ciudate şi greu de controlat, însă dacă copilul are încredere în părinte, atunci va şti să ceară ajutor", explică psihoterapeutul Anca Larionesei.
Potrivit specialistului, s-a acutizat tendinţa adolescenţilor, chiar a copiilor, de a-şi trimite selfiuri care sunt la limita pornografiei. Mai exact, aceştia intră în relaţii, chiar de scurtă durată, cu copii de vârstă mai mare, iar în momentul în care acele relaţii se încheie, acele fotografii devin obiecte de şantaj.
Revistele de specialitate scriu că în state europene s-au înmulţit cazurile în care persoane cad victime infractorilor care le conving, prin intermediul reţelelor de socializare precum Facebook, Tinder sau Match.com, să se dezbrace în faţa camerelor web sau să le trimită imagini nud, apoi le şantajează. Fenomenul este cunoscut sub numele de "sextortion".
De exemplu, anul trecut, un adolescent din Irlanda în vârstă de 17 ani s-a sinucis după ce a fost şantajat de o bandă care a obţinut de la tânăr imagini explicite şi i-a cerut 3.200 de lire pentru a nu le distribui la cunoscuţi. Băiatul a crezut că a trimis imaginile unei femei pe care a cunoscut-o pe Facebook. Iar acesta nu este singurul caz de "sextortion" care s-a sfârşit tragic. În 2013 un alt tânăr, tot în vârstă de 17 ani, s-a sinucis după ce a fost şantajat în acelaşi fel.
La Botoşani nu au fost instrumentate, cel puţin deocamdată, astfel de cazuri. Procurorul Lăcrămioara Balica, şeful Biroului Teritorial Botoşani al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), spune că au fost instrumentate cazuri de şantaj, dar niciunul care să îşi aibă "zona de desfăşurare" reţelele de socializare.Nici Inspectoratul Judeţean de Poliţie nu are în lucru astfel de cazuri, însă în ultimii ani au fost derulate mai multe campanii, cu titlul "Tu cui dai accept", care au avut drept scop tocmai tragerea unui semnal de alarmă în privinţa siguranţei pe internet. Poliţiştii de la Prevenire au umblat prin şcoli, au stat de vorbă cu elevii de vârste diferite şi au răspuns întrebărilor acestora în privinţa propriei siguranţe atunci când utilizează reţelele de socializare.
Deşi ne-am grăbi să credem că aceste campanii au fost tratate drept neinteresante de adolescenţi, poliţiştii ne contrazic. "Din 2011 se derulează astfel de campanii în şcolile botoşănene, iar elevii cărora ne-am adresat au fost cu adevărat interesaţi, ceea ce este un lucru bun. Important de ştiut este că noi încurajăm adolescenţii şi pe părinţii lor ca în cazul unei forme de abuz pe internet să se adreseze anchetatorilor cu sesizări pentru a împiedica victimizarea", declară Daniela Gheorghiescu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie.
Selfiurile "aproape porno", instrument de şantaj
Revenind însă la adolescenţii care au "experimentat" astfel de forme de abuz şi care acum sunt în diverse stadii de terapie, psihoterapeutul Anca Larionesei (foto) spune că părinţii au un rol foarte important: acela de a observa că adolescenţii lor sunt într-o suferinţă, iar depresia poate duce la tulburări psihice sau tentative de suicid.
"Părinţii pot remarca, de exemplu, faptul că puberul, adolescentul, nu mai vrea să meargă la şcoală, pentru că acolo este supus unui abuz, sau că nu mai vrea să iasă din casă, este izolat. Dovedeşte frică faţă de reacţia colegilor, în condiţiile în care o fotografie mai deocheată zboară prin internet cu viteza luminii, se teme de reacţia părinţilor. Nu ne referim doar la elevi chinuiţi de tineri de vârsta lor, ci şi la tineri abuzaţi de indivizi cu probleme psihice, chiar pedofili", explică specialistul.Sunt cazuri în care părinţii se declară depăşiţi de tehnologie şi nu pot "controla" ceea ce fac fiii sau fiicelor lor pe internet. Faptul că fiica sau fiul stau cuminţi în camera lor, în faţa calculatorului, nu este de natură să liniştească un părinte, ci din contra. În orice moment acesta se poate transforma într-o victimă, chiar dacă se află la câţiva metri de părintele său.
Alţi părinţi sunt prieteni cu tehnologia dar nu se gândesc că ai lor copii sunt expuşi unei formez de abuz, fie că vorbim de sextortion sau de cyber-bullying.
"De aceea, eu sfătuiesc părinţii să se împrietenească în primul rând cu propriii lor copii, mai ales pe reţeaua de socializare, să ştie în permanenţă cine sunt prietenii de pe Facebook şi să urmărească, atât cât se poate, activitatea lor. Ar fi de preferat ca prietenii de pe Facebook să fie prieteni şi în viaţa reală, iar în momentul în care o persoană necunoscută abordează adolescentul sau puberul, îl chestionează în privinţa programului lui, a părinţilor, unde locuieşte, cu cine, cere amănunte privind situaţia financiară a familiei, să anunţe părinţii de urgenţă. De asemenea, calculatorul nu trebuie instalat în camera puberului, astfel încât părinţii să nu poată urmări ce pagini de internet accesează, ci într-un loc circulat din casă", susţine Anca Larionesei.Demonstraţi-i copilului cât de repede îl puteţi prinde în capcană!
Mai mult, în cazul în care copilul tratează cu neîncredere sfaturile părinţilor, nu durează mai mult de 10 minute să le faceţi o demonstraţie "online" despre cât de uşor se poate păcăli, respectiv pune într-o situaţie dificilă un adolescent. Nu durează mai mult de 10 minute ca dumneavoastră, părinţii, să vă creaţi un profil fals pe Facebook, plin de poze luate de pe net, şi să încercaţi să pătrundeţi în lumea adolescentului dumneavoastră folosind acel profil fals. Aşa se va convinge şi el de pericolul ce pândeşte dincolo de ecran.
Psihoterapeutul atrage atenţia şi asupra unui fapt despre care s-a discutat mai puţin în ultima perioadă: expunerea vieţii private pe Facebook. "Ne expunem voluntar- de la fotografiile de nuntă, la prima echografie a sarcinii, apoi bebeluşul, prima zi de grădiniţă. Imaginaţi-vă că un pedofil se conectează cu dumneavoastră pe Facebook, vă devine prieten, apoi vă întâlniţi în viaţa reală, devine om de casă ce urmăreşte crescând copilul pe care îl aveţi. Copil pe care el nu îl urmăreşte cu gânduri bune, protective ci făcându-şi planuri pe termen lung", susţine Anca Larionesei.
Pentru a da o mână de ajutor părinţilor, dar şi copiilor, organizaţia "Salvaţi Copiii" a lansat un site, http://oradenet.salvaticopiii.ro/, unde se găsesc informaţii preţioase despre cum poate fi protejat un minor şi unde pot fi semnalate cazuri de abuz sau conţinut nepotrivit.
Ca atare, protejaţi-vă familia, protejaţi-vă copiii. Un părinte apropiat de copilul lui va şti ce activităţi are acesta, care îi sunt prietenii, iar copilul apropiat de părinte va cere ajutor în momentul în care va simţi că "umblă" pe o sârmă subţire, sub care se întinde hăul internetului.
Spotul Campaniei "Tu cui dai accept?"
