Uniunea Social Liberală, care a câştigat detaşat alegerile, propune un guvern "mamut", cu 22 de miniştri, stârnind indignarea oamenilor de afaceri şi a analiştilor care cer simplificarea aparatului guvernamental, reducerea birocraţiei şi a costurilor şi creşterea eficienţei.

După mai bine de trei ani de austeritate dureroasă, România are nu numai un număr record de membri în Parlament, dar se pregăteşte să susţină mai multe ministere, adică costuri mai mari şi derapaje posibile de la politica fiscal-bugetară strictă de până acum. Dacă măsura va fi pusă în practică, vom avea cea mai mare extindere a reţelei de miniştri şi ministere de la guvernul Năstase. În 2000, premierul Adrian Năstase a format un guvern în care erau 30 de miniştri (cu portofolii sau delegaţi), faţă de 19 mi­niş­­­tri (plus secretarul general al guvernului) cât avusese guvernul precedent condus de Mugur Isărescu, scrie zf.ro.
 
Cea mai probabilă mutare a USL este ca Ministerul Finanţelor să se împartă în două portofolii, iar Ministerul Economiei în alte trei ministere, după cum a declarat preşedintele PNL Crin Antonescu. Astfel, două dintre cele mai importante ministere - Finanţele şi Economia - ar urma să se trans­forme în cinci ministere. Ideea are o singură justificare - cea politică, spun economiştii.

"Mi se pare o ideea ieşită din comun. Nu ai cum să menţii cheltuielile constante şi să construieşti ministere noi. Fiecare minister trebuie să aibă bugetul lui. Cheltuielile vor creşte. Singura justificare a împărţirii Ministerului Finanţelor este politică. Ambele partide care au câştigat alegerile vor Ministerul Finanţelor", a comentat analistul economic Florin Câţu.
 
La rândul lui, Cătălin Olteanu, directorul general al companiei de logistică FM România - parte a grupului francez FM Logistic, spune că o creştere a costului funcţionării statului poate duce la majorarea taxelor, greşelile urmând să fie plătite la următoarele alegeri.

 "Am văzut deja că numărul de scaune din Parlament nu este suficient pentru numărul de parlamentari. Acest lucru va umfla costurile funcţionale ale Guvernului, la fel cum se va întâmpla şi în cazul în care vor fi mai multe cabinete. Însă orice creştere a costului funcţional al Guvernului se va răsfrânge în ceva (pentru că o companie creşte cheltuielile funcţionale atunci când are vânzări mai mari, de exemplu), iar în cazul Guvernului este posibil să se transforme în taxe. Dacă au de unde să scoată banii pentru cheltuielile funcţionale, să facă câte ministere vor. Dacă nu, greşelile lor vor fi plătite peste patru ani, când vor veni noile alegeri", spune Olteanu.