Băncile se laudă cu dobânzi mari pentru depozitele bancare, câștiguri pe care le poți obține doar prin decizia de a păstra banii în depozit la termen și pe care le poți ridica oricând. Câștigurile reale sunt însă foarte mici sau inexistente, iar atunci când inflația crește mai mult decât prognozează BNR, dobânzile devin real negative. Cu alte cuvinte, după trei sau 12 luni, valorea reală a banilor din depozit, după ce se trag comisioanele (atunci când există), se scade impozitul și se calculează devalorizarea monedei, este mai mică decât cea inițială.
Cum dai bani băncii dacă alegi depozitele în lei
Puseul inflaționsit, teama de recesiune și politica monetară restrictivă au făcut ca dobânzile la depozitele în lei să fie real negative. Astfel, cei cu venituri medii și mici ajung să contribuie cel mai mult la nota de plată a recesiunii.
După ce ani la rând au fost obișnuiți să economisească în lei, 2012 i-a învățat pe români că, pe fondul retragerii investițiilor străine și tăierii liniilor de credit externe ale băncilor-mamă către sucursalele din România, euro și dolarul pot fi soluțiile câștigătoare. O dovedește creșterea cu câteva procente înregistrată de sistemul bancar în acest an a depozitelor denominate în valută ale populației. Cu toate acestea, peste 51% din deponenți dețin depozite bancare în lei.
O analiză a actualelor condiții de piață arată că avem de-a face cu dobânzi real negative de peste două luni, iar situația nu arată că s-ar schimba în vreun fel în viitorul apropiat. Astfel, dacă alegem să economisim 5.000 de lei în depozite cu dobândă fixă pe toată durata de constituire a depozitului constatăm că, indiferent dacă optăm pentru trei, șase sau 12 luni, pentru dobânzi minime de 4% sau de 6,5%, câștigurile sunt ca și inexistente.
Economiile bonificate cu minus
În multe cazuri, trebuie să vii cu bani de-acasă ca să îți menții economiile bancare la aceeași valoare reală. Spre exemplu, dacă deschizi un depozit pe trei luni la Unicredit, după ce sunt trase comisioanele de administrare cont și de retragere de numerar, ajungi să retragi mai puțini bani decât ai depus. Și asta, fără să mai faci ajustarea cu rata inflației pentru a vedea valoarea reală a
câștigului“, în condițiile unei dobânzi de 4,15% oferită de bancă. În momentul în care se face și ajustarea cu rata inflației, pierderea ajunge la aproape 100 de lei, dobânda nominală fiind de 43 de lei. În rest, la majoritatea băncilor comerciale, ajustarea cu inflația a economiilor bonificate cu dobânzi real negative arată că, acei 5.000 de lei investiți inițial în depozitul pe trei luni, ajung să valoreze mai puțin de atât, indiferent dacă dobânda băncii este de 4,15% sau 6,75%.
O situație ceva mai bună, dar nu în toate cazurile, o au depozitele constituite pe 12 luni, unde după ajustarea cu inflația, dacă vor fi respectate previziunile BNR, există șanse să retragi cam aceiași bani pe care i-ai depus acum. Un exemplu în care nu se păstrează suma ne oferă Sorin Mititelu, director executiv la Direcția Managementul Segmentelor Retail din BCR:Suma de 5.000 lei sub formă de depozit la 12 luni, cu o dobândă brută de 4,4%, generează o dobândă netă de 184,8 lei (fiind scăzut și impozitul de 16% - n. red.), din care se scad cheltuielile operaționale (administrare cont curent, comision de transfer) de aproximativ 45 lei. Așadar, suma încasată la scadență de client este de 5.139,8 lei, randamentul depozitului fiind de 2,796%. Efectul inflației asupra celor 5.000 lei este de 265 de lei, ceea ce înseamnă că, la finalul perioadei, în termeni reali, cei 5.000 de lei mai valorează 4.874,8 lei“.
Situația este generată de un context macroeconomic ușor mai larg. După vârful de 5,33% atins de rata inflației în luna septembrie, prognoza BNR merge către 5,13% pentru decembrie 2012, 5,13% pentru finalul lunii martie 2013 și 5,63% la finele lui iunie 2013. Între timp, BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 5,25%, mai mică decât inflația pe următoarele șase luni, și nu se știe dacă va decide să o majoreze sau nu în ședința din ianuarie 2013. Oricum, mecanismul de transmitere a dobânzii de politică monetară în piața bancară este destul de lent, deci o majorare a acesteia s-ar putea face simțită abia în perioada de vârf a inflației. În acest context, dobânzile sunt real negative, iar situația se poate înrăutăți, ceea ce înseamnă că persoanele fizice, cu economii mici, dar care formează grosul deponenților din România (24% din PIB), nu se pot proteja.
Citeste mai mult pe capital.ro
