Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că impunerea unei zone în care nu se poate zbura deasupra Ucrainei nu se poate realiza practic, pentru că NATO nu îşi doreşte un conflict militar cu Federaţia Rusă, menţionând că România s-a raliat la această poziţie clară.

„NATO nu îşi doreşte un conflict militar cu Federaţia Rusă. NATO doreşte să întreprindă orice se poate întreprinde pentru a nu lăsa războiul să se extindă dincolo de graniţele în care se desfăşoară acum. Măsurile pe care le-a luat NATO, pe care le-a luat Uniunea Europeană sunt de tip sancţiuni economice. În consecinţă, impunerea unei zone în care nu se poate zbura, a unei no-fly zone, nu se poate realiza practic, fiindcă o astfel de zonă în care nu se poate zbura se poate impune doar militar şi nu dorim să creăm premisele pentru extinderea conflictului armat din Ucraina. Această poziţie este foarte clară şi România s-a raliat la această poziţie”, a afirmat Iohannis, în conferinţa de presă comună cu preşedintele Estoniei, Alar Karis, de la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Estoniei a declarat, la rândul său, că impunerea unei astfel de zone de excludere aeriană este o „chestiune dificilă”.

„Într-adevăr Parlamentul nostru a adoptat o astfel de declaraţie, pentru că vrem să arătăm că ne dorim să facem mai mult decât face NATO în momentul de faţă. Această zonă de excludere aeriană este o chestiune dificilă. (Secretarul general al NATO) Jens Stoltenberg a explicat foarte clar cât de complicat este să se instituie o astfel de zonă în momentul de faţă, pentru că, în felul acesta, NATO şi Rusia vin în contact direct şi este ceva ce nu ne dorim în momentul de faţă. Dar, cred că, la un moment dat, va trebui să instituim o astfel de zonă. Se discută pe această temă, nu există un răspund clar deocamdată. NATO nu sprijină această idee, însă membrii Parlamentelor naţionale au dreptul să scrie scrisori, să facă astfel de declaraţii”, a afirmat Alar Karis, citat de Agerpres.

Parlamentul Estoniei (Riikokogu) a cerut instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei şi a încurajat Uniunea Europeană şi NATO să consolideze alianţa cu această ţară.

Riikokogu, ce are 101 locuri, a adoptat cu 90 de voturi mai multe rezoluţii care subliniază solidaritatea cu Ucraina.

Legislativul de la Tallinn solicită „statelor membre ale ONU să adopte imediat măsuri pentru stabilirea unei zone de excludere aeriană în scopul prevenirii victimelor civile masive în Ucraina”.

(Editor: R.A.)