În perioada 30 octombrie – 1 noiembrie 2024 are loc seminarul dedicat” Săptămânii Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă” organizat de Inspecția Muncii, prin Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, cu participarea inspectoratelor teritoriale de muncă din județele Bacău, Bistrița Năsăud, Botoșani, Harghita, Iași, Maramureș, Neamț, Satu – Mare, Vaslui.
Seminarul își propune să aducă în atenția angajatorilor, managerilor, instituțiilor publice, lucrătorilor și reprezentanților SSM din sectorul public și privat:
-noutăți, soluții și exemple de bună practică privind activitatea de securitate și sănătate în muncă, în contextul digitalizării.
Organizată în fiecare an în luna octombrie,” Săptămâna europeană pentru securitate și sănătate în muncă” are în centru tema campaniei și își propune creșterea gradului de sensibilizare privind importanța managementului activ și participativ al sănătății și securității la locul de muncă.
Campaniile pentru locuri de muncă sigure și sănătoase reprezintă principala metodă prin care se transmite mesajul cu privire la faptul că securitatea și sănătatea în muncă este preocuparea noastră, a tuturor și, în prezent, sunt cele mai ample campanii de acest tip din lume.
Campania pentru locuri de muncă sigure și sănătoase a EU-OSHA intitulată “Securitatea și sănătatea în muncă în era digitală”, desfășurată în perioada 2023-2025, este o oportunitate de a include securitatea și sănătatea în muncă în dezbaterea de orientare mai amplă din jurul digitalizării, prin urmare va viza și responsabilii de elaborare a politicilor și factorii de decizie care sunt responsabili pentru legislație, strategii și acțiune.
Campania își propune să crească gradul de sensibilizare cu privire la digitalizare și securitatea și sănătatea în muncă și pune la dispoziție mai multe resurse practice concepute pentru a veni în sprijinul celor interesați.
Înregistrând progrese mai rapide decât orice altă inovație din istoria noastră, tehnologiile digitale ne-au transformat societatea și viața de zi cu zi.
Pentru lucrătorii și angajatorii de la multe locuri de muncă și din toate sectoarele, tehnologia digitală oferă mai multe oportunități, dar prezintă și provocări și riscuri mai mari în ceea ce privește securitatea și sănătatea. După cum arată datele, computerele personale, laptopurile, tabletele, telefoanele inteligente și alte dispozitive mobile sunt utilizate în peste 80% dintre întreprinderile din UE-27.
Datele mai recente din sondajul EU-OSHA realizat în rândul lucrătorilor și intitulat „Pulsul SSM 2022” arată că 73% din lucrători utilizează laptopuri, tablete, telefoane inteligente sau alte dispozitive digitale portabile, 60% utilizează computere de birou, 11% utilizează dispozitive purtabile, cum ar fi ochelari inteligenți, dispozitive de urmărire a activității sau alți senzori, iar 3% utilizează roboți care interacționează cu ei.
Tot sondajul „Pulsul SSM 2022” arată că tehnologiile digitale sunt utilizate pentru a monitoriza zgomotul, substanțele chimice, praful și gazele din mediul de lucru pentru 19,2% din lucrătorii europeni.
Datele din aceeași sursă arată, de asemenea, că este mai puțin probabil ca lucrătorii de la distanță, care lucrează de acasă, să fie expuși la violență sau abuz verbal din partea clienților, pacienților, elevilor sau la hărțuire ori intimidare: lucrătorii de la distanță care lucrează de acasă raportează expunerea la violență sau abuz verbal în doar 7,9 % din cazuri (15,7 % din totalul populației active), deoarece lucrează în principal în locuri de muncă ce implică o interacțiune redusă cu terți și la hărțuire sau intimidare în doar 4,4 % din cazuri (față de 7,3 % din populația totală), deoarece izolarea socială (inclusiv izolarea de colegi și superiori ierarhici) poate avea un rol atenuant în acest sens.
Merită menționat că este mai puțin probabil ca lucrătorii de la distanță care lucrează de acasă să raporteze lipsa autonomiei sau a influenței asupra ritmului de lucru sau proceselor de lucru (14,4 %), în comparație cu ansamblul lucrătorilor.
În același timp, față de populația activă totală, lucrătorii de la distanță care lucrează de acasă raportează mai frecvent o creștere a volumului de muncă (33,2 %), o creștere a vitezei sau a ritmului de lucru, determinată de tehnologiile digitale (61,2 %), izolare socială (56,8 %) și o presiune foarte mare a timpului sau un volum de muncă excesiv (46,9 %).
Utilizarea sporită a tehnologiilor digitale la locul de muncă are legătură cu riscurile psihosociale, cum ar fi presiunea timpului, comunicarea sau cooperarea deficitară, nesiguranța locului de muncă și munca în ture lungi sau orele neregulate.
Mai mult, respondenții la sondaj au declarat că tehnologiile digitale îi determină să lucreze singuri (44 %), le măresc gradul de supraveghere la locul de muncă (37 %), le reduc autonomia la locul de muncă (19 %), le determină viteza sau ritmul de lucru (52 %) și le măresc volumul de muncă (33 %).
Prevenirea și gestionarea riscurile legate de digitalizarea accentuată a locului de muncă se poate face prin:
-adoptarea unei abordări centrate pe om și de tipul human-in-command, tehnologiile digitale trebuie să sprijine, nu să înlocuiască controlul și deciziile umane;
-garantarea accesului egal la informații pentru angajatori, lucrători și reprezentanții acestora
-consultarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora și determinarea lor să participe la deciziile luate în ceea ce privește dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor și sistemelor digitale
-menținerea transparenței în ceea ce privește modul de funcționare a instrumentelor digitale, precum și principalele beneficii și dezavantaje ale acestora;
-promovarea unei abordări globale în evaluarea tehnologiilor digitale și a efectelor acestora asupra lucrătorilor și a societății în ansamblu.