Membrii Asociatiei Tinutul Secuiesc Verde, organizatia care a nominalizat teiul din Harghita: "Cind am vazut ca nu putem tine pasul cu Teiul lui Eminescu din Iasi, si nici cu alti doi arbori (la un moment dat ne aflam pe locul IV), am regindit si totodata am intensificat campania pentru arborele nominalizat de noi".

Ideea evaluarii si popularizarii arborilor multiseculari, prin intermediul unei competitii populare cu "vot on-line", a aparut in urma cu citiva ani in Slovacia, de unde a fost preluata apoi in Ungaria, Romania si Bulgaria.

Inscrierea unui arbore in competitia romaneasca "Arborele Anului" poate fi facuta de oricine, atit de catre persoane fizice, cit si de catre persoane juridice, precizind specia, locatia, virsta, circumferinta tulpinii la 1,30 m, inaltimea si mai ales povestea arborelui (maximum 4.000 caractere), textul fiind esential pentru selectarea in finala a 12 arbori.

Intre 5 iunie si 15 august s-au primit aplicatiile la "Fundatia pentru Parteneriat" din Miercurea-Ciuc, intre 10 septembrie si 31 octombrie s-a desfasurat "votarea zilnica on-line", pentru desemnarea cistigatorului competitiei, iar la inceputul lunii noiembrie a avut loc ceremonia de premiere a arborelui cistigator din anul respectiv.

Anul trecut, Asociatia Dendro-Ornamentala "Anastasie Fatu" din Iasi a inscris doi arbori in competitie: Teiul lui Eminescu din Copou (440 ani), care in final s-a situat pe locul 2, cu 23.243 voturi, si Parul lui Sticea din Ciohorani (603 ani), care s-a clasat, onorabil, pe locul 9, cu 1.172 voturi.

Interesant este faptul ca Teiul lui Eminescu a mai fost propus in aceasta competitie, in mod indepedent, si de catre Florin Lupu si Cristina Tascu, ambii din Iasi, si de Paul Alexandru din Roman, dar fundatia din Miercurea-Ciuc a acceptat si publicat textul nostru.

La incheierea competitiei din anul 2010, pe primul loc s-a situat Teiul Bisericii (500 ani) din comuna Leliceni, judetul Harghita, cu 55.126 voturi. De pe internet aflam ca aceasta comuna Leliceni are 1.721 locuitori, dintre care 47% persoane asistate, si doua scoli cu un total de 100 de elevi!

Si atunci, cum se explica diferenta apreciabila de 55.126 voturi pentru teiul de la Leliceni si numai 23.243 pentru teiul Iasului? Cel mai bine poate sa ne explice dl. Lászlo Potozky - director al fundatiei, in paginile 7 si 8 din lucrarea sa "Arborele Anului in Romania 2010".

"Iata cum este descrisa aceasta campanie de membrii Asociatiei Tinutul Secuiesc Verde, organizatia care a nominalizat teiul cistigator: Primul si cel mai important pas l-a constituit faptul ca Darvas István, colegul nostru, a considerat ca ar fi importanta inscrierea teiului secular din Leliceni in concursul Arborele Anului. El s-a documentat, a facut fotografii si a inscris arborele in concurs. Imediat dupa accederea in top 12, evenimentele s-au intensificat. La inceput am incercat sa promovam arborele prin messenger, prin contactarea cunostintelor. Dupa citeva zile, cind am vazut ca nu putem tine pasul cu Teiul lui Eminescu din Iasi, si nici cu alti doi arbori (la un moment dat ne aflam pe locul IV), am regindit si totodata am intensificat campania pentru arborele nominalizat de noi. Mai intii i-am creat un profil pe Facebook. Dupa aceasta, incepind cu 20 septembrie, am tinut o statistica zilnica a primilor 5 clasati, ceea ce ne ajuta sa analizam evolutia procesului de votare. Cifrele ne-au aratat ca in acele zile Teiul lui Eminescu obtinea in medie 788 de voturi, in timp ce teiul nostru -  365, platanul din Marna - 143, stejarul din Braila -158, si asa mai departe.

La acel moment se preconiza ca Teiul lui Eminescu va cistiga detasat. Am initiat si lansat si alte actiuni si modalitati de campanie, implicind foarte mult presa si internetul. Astfel, portalul www.erdely.ma (unul dintre cele mai vizitate portaluri de stiri in limba maghiara din Romania) a postat un webbanner cu teiul din Leliceni pentru citeva saptamini. Cotidianul "Csiki Hírlap" din Miercurea Ciuc si portalul www. szekelyhon.ro au publicat mai multe articole legate de competitie si despre Teiul din Leliceni. La fel de importante au fost si cele doua reportaje ale DUNA TV (televiziune regionala in limba maghiara) legate de concurs si de teiul din Leliceni. Un imbold puternic pentru a vota teiul nostru a venit din partea directorului Asociatiei Transilvania Verde, care a initiat un proces de «mass-messaging» prin messenger si prin intermediul altor liste electronice. Mici filme de promovare a Teiului au fost postate si pe Youtube.

Astfel, in decurs de citeva zile, am reusit sa crestem numarul de voturi zilnice pentru teiul nostru de la 5-600 la 2000-2500.

Datorita acestui nou avint, a fost doar o chestiune de citeva zile sa ajungem din urma Teiul lui Eminescu. Acest lucru s-a intimplat pe 1 octombrie si din acel moment n-am mai pierdut pozitia de lider".

Pentru obtinerea celor 23.243 de voturi (platanul clasat pe locul 3 avind numai 5.944 voturi) si clasarea Teiului din Copou pe  locul 2, asociatia noastra a fost sprijinita de majoritatea ziarelor iesene. Am mai fost sprijiniti substantial de catre Banc Post, Agentia de Protectia Mediului, S.C. Euras Company, S.C. Prim  Center Copy si de admiratorii anonimi ai poetului si ai batrinului tei, carora le adresam multumirile noastre.

In acelasi scop intentionam sa mai apelam la sprijinul Universitatii din Iasi, la Inspectoratul Scolar Judetean, la Asociatia Studentilor Basarabeni, la posturile locale TV. Am sistat astfel de interventii cind am aflat ca articolele publicate in ziarele iesene au avut si reactii negative, de genul: "Ce atita tevatura pentu voturi, nu gaseste primarul 3.000 de lei pentru Teiul lui Eminescu?". In mod categoric, nu cei 3.000 de lei erau importanti, ci "brandul arborelui", stimati si mai ales stimate persoane iritate!

Dupa 33 de ani lucrati la Gradina Botanica, am invatat un lucru: grupurile de vizitatori din alte localitati - mai ales elevii - vor sa vada Gradina Botanica, Teiul lui Eminescu, Bojdeuca lui Creanga si apoi alte obiective. Nu trebuie uitata nici afectiunea moldovenilor de pe ste Prut sau a evreilor din Israel nascuti in Moldova sau care au facut studii la Iasi pentru Mihai Eminescu si batrinul tei din Copou. Chiar anul trecut, un fost coleg, inginer agronom stabilit in Petah Tiqwa, imi scria ca "limba mea materna este limba romana"! In Israel inca se mai editeaza reviste si ziare in limba romana!

Dar bineinteles ca baza sustinerii voluntare pentru un asemenea demers trebuie asigurata in primul rind de catre populatia ieseana.

In intentia asociatiei noastre este reinscrierea in competitie din acest an a Teiului lui Eminescu, dar si a extraordinarului tei, hibrid-natural (Tilia haynaldiana), de 656 ani, de la Manastirea Birnova si a Plopilor fara sot de la Bucium.

In situatia accederii in finala de 12 arbori, va fi nevoie de sustinere, prin votul on-line pe "www.arboreleanului.ro", iar Iasul dispune de un remarcabil potential in aceasta privinta.

 

(Ing. dr. Ionel LUPU, Asociatia Dendro-Ornamentala "Anastasie Fatu", in Ziarul de Iasi)