Sună a titlu tabloid, însă e ceva cât se poate de serios. Materialul de mai jos e rodul unei munci de documentare de câteva luni. A fost construit în special pentru tinerii care vor să devină politicieni, pentru a avea o baza de pornire în noua lor menire. Vrei să schimbi ceva în ţară asta? Foloseşte radiografiile noastre pentru a înţelege poziţia actuală a României. Vom lansa, regulat, astfel de radiografii pentru toate marile domenii de importantă strategică din România. În timp, biblioteca ar trebui să fie un mijloc de documentare extrem de facil pentru cei care vor să fie introduşi în realitatea românească modernă.

Sanatatea noastră. Cât de bolnavi sunt românii? La ce vârstă mor românii?

Primul material din seria celor patru se referă la sănătate. Rolul nostru nu e să spunem ce s-a făcut şi ce nu s-a făcut bine în România. Nu. Credem că, mai important decât atât, e nevoie să înţelegem ce anume se întâmplă, în acest moment, cu noi. În afaceri, o radiografie a punctului 0 este cel mai bun mijloc prin care se poate iniţia o strategie de dezvoltare a afacerii respective. Dacă înţelegi cum îţi merge acum şi cum le merge altora, în jurul tău, începi să ai o perspectiva asupra lucrurilor pe care le ai de făcut şi a sectoarelor în care e nevoie de intervenţie.

Pornind de la acelaşi principiu, am încercat să conturăm o radiografie a contextului sistemului de sănătate din România, comparat cu sisteme de sănătate din Europa, pe baza unor cifre oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică, Comisia Europeană precum şi Organizaţia Cooperare şi Dezvoltare Economică. În finalul acestui material se regăsesc şi legături la documentele care au dat cifrele de mai jos.

Simplist vorbind, credem că sistemul de sănătate al unei țări trebuie să urmărească două scopuri majore:
1. Să asigure un standard de viaţă cât mai ridicat cu putinţă pentru cetăţenii acelei ţări.
2. Să prevină şi să împiedice cât mai multe morţi cu putinţă.

Toate politicile publice ar trebui, deci, să se orienteze în jurul acestor idei atunci când construiesc un set de reguli definitorii pentru sistemul de sănătate. Toate celelalte scopuri (transparenţă şi cheltuirea raţională a bugetelor alocate sănătăţii, politicile de prevenţie, programele publice de sănătate alocate unor anumite boli etc), sunt doar derivate ale acestor nevoi.

Când mor românii?

Trăim puțin

Cifrele Eurostat arată că românii trăiesc, în medie, 74,5 ani, în timp ce media europeană a speranţei de viaţă este de 79,2 ani. România este în coada listei, reuşind să depăşească doar Bulgaria, Letonia şi Lituania. Dacă judecăm, însă, în perspectiva lucrurile, e important să spunem că durata medie de viaţă a crescut cu aproape 6 ani din 1990 şi până acum.
Privind în perspectiva, Eurostat crede că speranţa medie de viaţă pornind de la vârstă de 65 de ani va creşte în continuare, în perioada următoare, ajungând la cifre de 22,4 ani pentru bărbaţi şi 25.6 ani pentru femei până în 2060. Această creştere, combinată cu rată de fertilitate a femeilor moderne vor constitui veritabile provocări pentru piaţă muncii, sistemul de pensii şi sistemul de sănătate. Prin urmare, modalitatea în care vom reuşi în viitor să asigurăm populaţiei o stare de sănătate cât mai bună la vârste cât mai înaintate, pentru extinderea vieţii de implicare socială şi productivă a unui om, va fi cheia măririi şi decăderii unor naţiuni.

Dintr-un motiv sau altul, femeile trăiesc, în medie, cu 7 ani mai mult decât bărbaţii. Speranţa de viaţă pentru femei este de 78,1 ani, în timp ce bărbaţii au, în medie, o viaţă de 71 de ani. Cele mai întâlnite cauze sunt legate, în special, de o îmbrăţişare mai strânsă în rândul bărbaţilor pentru vicii de genul alcoolului, tutunului etc, unele dintre vinovatele principale pentru mortalitatea în rândul bărbaţilor.

De ce mor românii?

Într-un an (cifrele se raportează la 2011), 1,5% dintre români mor. Suntem penultimii în Europa din această perspectiva, doar Bulgaria reuşind să aibă cifre mai mari (1,7%). Faţă de anul 2000, cifrele României s-au îmbunătăţit cu aproape 0,5% (atunci mureau cam 2 români din 100).

Sporul natural al populației României este negativ, pentru că nașterile însumează anual spre 180.000 de copii iar decesele depășesc 250.000. Ca să fie evidentă tendința, iată un grafic explicativ din ultimul buletin statistic de la INS.

CITESTE MATERIAL COMPLET PE AVOCATNET.RO