Diferenţa dintre un salariat plătit cu media pieţei în Bucureşti şi unul din Călăraşi: peste 1.800 de lei. Acestea sunt extremele pieţei muncii din România.
Salariile medii au crescut, de-a lungul lui 2010, doar în Constanţa (cu 23 de lei), Tulcea (47 de lei), Botoşani (64 de lei), Buzău (23 de lei), Giurgiu (10 lei), Teleorman (24 de lei), Braşov (176 de lei), Mureş (67 de lei), Argeş (40 de lei), Sibiu (6 lei), Dolj (17 lei), Gorj (38 de lei), Alba (41 de lei), Mehedinţi (26 de lei), Timiş (168 de lei) şi Arad (28 de lei), conform unei statistici realizate de Gândul.

Prestaţiile sociale, un sfert din veniturile unei familii de români
O familie medie din statisticile româneşti avea venituri, în ultimul trimestru din 2010, de 2.308 lei, în creştere cu 3,4% faţă de al treilea trimestru al aceluiaşi an. Din această sumă 402 lei sunt venituri în natură, potrivit INS. De altfel, ponderea salariilor în bugetul unei gospodării este în scădere şi reprezintă numai 48,6% din totalul veniturilor, în timp ce banii proveniţi din prestaţii sociale depăşesc un sfert din câştigurile lunare ale unei familii, conform Gândul.
Mâncarea şi băuturile nealcoolice reprezintă principala cheltuială a unei familii de români, 40,8% din fondurile destinate consumului fiind canalizate în această direcţie. O altă cheltuială cu o pondere semnificativă în bugetul unei gospodării, de 16,6%, o reprezintă, în perioada analizată, încălzirea locuinţei. Fondurile destinate mersului în cafenele şi restaurante precum şi cele destinate educaţiei se cifrează la numai 2% din totalul banilor alocaţi consumului lunar. Investiţiile sunt cel mai nesemnificativ capitol din bugetul unei familii autohtone, spune statistica. Pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri, cumpărarea de acţiuni şi alte investiţii, românii alocă 0,8% din sumele pe care le au la dispoziţie.