Cu un număr de 333 de tinere cu vârsta de până în 16 ani care au adus pe lume bebeluși, județul Botoșani se află la mijlocul clasamentului național pe harta mamelor adolescente.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, județul Mureș, cu 931 de cazuri, se situează pe primul loc în ceea ce privește numărul mamelor adolescente, urmat de Dolj (838), Brașov (830) și Iași cu 733 de cazuri.
Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la al doilea copil. Sunt tinere mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil.
În paralel, județele cu cele mai puține mame adolescente sunt Brăila, cu 248 de cazuri, Mehedinți – 234, Caraș-Severin – 209, Gorj – 190 și Tulcea – 187.
O cercetare realizată de Organizația “Salvați Copiii” România arată că un procent covârșitor, nu mai puțin de 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități, afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.
Analiza realizată de Salvați Copiii România, pe un eșantion de 640 de gravide și mame adolescente din 46 de comunități rurale din 16 județe din România, relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale pentru România.
Astfel:
- 39% dintre mamele și gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate ce au făcut parte din eșantionul cercetării au afirmat că nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și/sau a resurselor financiare necesare;
- 87% dintre gravidele și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din țara noastră nu au utilizat nicio metodă contraceptivă;
- 16.3 ani este vârsta medie a nașterii primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate. Cele cu mai mult de un copil au în medie 18.1 ani la nașterea celui de-al doilea copil, 19.5 ani la al treilea, 20.9 ani la al patrulea și 22.9 ani la cel de-al cincilea copil;
- 20.4 ani au în medie tații copiilor acestor gravide sau mame minore din zonele rurale din România;
- 72% din tinerele fete și femei intervievate afirmă că locuiesc într-o cameră sau cel mult două, împreună cu alte persoane din familie, fapt ce indică precaritatea condițiilor în care trăiesc ele și copiii lor;
- 55% din mamele și gravidele adolescente apreciază că veniturile le ajung doar pentru strictul necesar;
- 74% dintre ele afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului;
- iar 58% dintre respondente apreciază că perioada de pandemie a afectat negativ șansele adulților din familia lor de a lucra (în munci ocazionale sau cu ziua), în comparație cu luna februarie a anului 2020.
În aceste condiții, inclusiv accesul la serviciile medicale le este limitat.
„Sarcina la vârsta adolescenței este critică atât din punct de vedere fizic, cât și psiho-emoțional, iar accesul limitat la servicii medicale pune mama și copilul în risc. Cel mai adesea este vorba de distanța mare față de cabinetele medicale, lipsa resurselor pentru a plăti transportul, lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.