La recensământul din 2011, scrie cursdeguvernare.ro, România avea 727.500 de români plecați din țară pentru o perioadă mai lungă de 12 luni, categoria în care intră plecați la muncă peste hotare. Numărul era mult sub realitate, fiindcă INS nu a reușit recenzarea aproximativ un milion de persoane.
În plus, la data data recensământului, adică la 4 ani de la aderare, România figura în statisticile internaționale cu peste două milioane de emigranți.
Acum, la 4 ani după recensământ, statistica INS arată că alte aproape 700.000 de persoane au plecat afară în intervalul 2012 – 2015, ceea ce înseamnă că autoritățile au contabilizat în total, înainte de recensământ plus ulterior, mai puțin de 1,5 milioane de români la muncă în străinătate:
Cifrele pe care INS Nu le stăpânește
Pe județe, în cifre absolute, cei mai mulți locuitori au pierdut, în favoarea unor state cu mai multe joburi disponibile și salarii mai mari:
Bucureștiul – aproape 90.000 de persoane,
Bacău – 78.155 persoane,
Suceava – peste 70.000
Neamț – aproape 70.000.
Pentru Botoşani, situaţia arată că judeţul a pierdut 26.786 de locuitori.
Potrivit datelor INS, care par a avea, însă, foarte puțină legătură cu realitatea.
Calculul arată că fiecare județ a pierdut din cauza migrației, în anii 2012 – 2015, 3,5% din populația stabilă existentă la 1 ianuarie 2012.
Ceea ce este o aberație statistică. Dacă ne uităm la rezultatele recensământului, la ecensământul din 2011 în Bacău figurau ca plecați pentru mai mult de 12 luni peste 57.000 de locuitori. Din Capitală, care avea de trei ori mai mulți locuitori, emigraseră numai 26.000 de persoane.
În ultimii patru ani avem aproape 63.000 de emigranți din Capitală și doar 20.815 din Bacău, ca și cum brusc bucureștenii au fost loviți de criză, iar băcăuanii s-au trezit cu ofertă generoasă de locuri de muncă și au decis că nu mai merită plecarea în străinătate.
Profesorul universitar Eugenia Harja, director executiv al Direcției Județene de Statistică Bacău, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că se folosește o estimare la nivel de țară, nu sunt colectate date la nivel județean.
"La nivel de țară, poți să estimezi un pic mai bine folosind surse din străinătate. Acești cetățeni români sunt înregistrați administrativ în alte surse de afară, care permit o estimare a celor plecați", a spus Eugenia Harja.
Aceste surse externe nu știu însă din ce județe provin respectivii români, așa încât se aplică procentul uniform rezultat din datele statelor de destinație.
Despre cei plecați versus rămașii salariați, citiţi materialul coplet în cursdeguvernare.ro...
