Guvernul condus de Dacian Ciolos sesizeaza din nou la Curtea Constitutionala legea pensiilor speciale pentru alesii locali, adoptata pe 21 iunie de Senat in calitate de camera decizionala, potrivit unor surse guvernamentale,  dupa ce, potrivit senatorilor, ar fi pus-o in acord cu prima decizie a Curtii Constitutionale care o declarase neconstitutionala, tot in urma unei sesizari a Executivului.
 
Premierul Dacian Ciolos a confirmat luni, intr-un interviu acordat Radio Romania Actualitati, ca Executivul a atacat la Curtea Constitutionala legea privind pensiile speciale pentru alesii locali. "Am decis sa trimitem din nou acest proiect de lege la Curtea Constitutionala, chiar azi (n.red. luni) am semnat.  Din lege nu reiese cum vor fi finantate aceste pensii speciale. Ar continua sa impacteze bugetul de stat pentru ca si bugetele locale sunt alimentate tot de la bugetul de stat. Pe de alta parte, nu se respecta principiul contributivitatii", a declarat Ciolos. Acesta a precizat ca impactul asupra bugetului de stat ar fi de 400 de milioane de lei pe an.

Ciolos a precizat ca pensiile speciale ar putea afecta sistemul de pensii si sustenabilitatea sa.

Acesta a adaugat ca actualul Guvernul nu are in intentie sa faca modificari asupra sistemului de pensii, mai ales in conditiile in care este an electoral. "Guvernul nu are de gand sa taie pensiile (...) Am vazut in unele media ca Guvernul nu o sa mai platesca pensia sau o sa taie. Sunt doar petarde in an electoral, care au obiectivul de a crea ingrijorare. Nu ne vom atinge de sistemul de pensii", a spus Ciolos.

Guvernul afirma in textul sesizarii ca, desi legea a fost declarata neconstitutionala in urma primei sesizari, constata ca punerea in acord cu decizia nu s-a facut decat intr-o mica masura.

Un prim argument al guvernului este ca prevederile legii instituie un regim legal prin care o anumita categorie restransa de cetateni este favorizata. Ulterior, Executivul afirma ca se creeaza discriminare intre categoriile de demnitati vizate.

Un alt argument se refera la faptul ca legea se aplica retroactiv, ceea ce incalca Legea fundamentala.

Guvernul atrage atentia si asupra faptului ca legea nu are un impact bugetar prevazut, nu are o analiza a numarului de persoane care vor beneficia de indemnizatiile de varsta si nu mentioneaza sursele de finantare.

Legea care prevede acordarea de pensii speciale alesilor locali a fost adoptata marti de Senat in calitate de camera decizionala, dupa ce fusese declarata neconstitutionala de CCR la inceputul anului, cand judecatorii Curtii au admis o sesizare a Guvernului Ciolos, scrie Hotnews.

Legea a fost adoptata marti cu 101 voturi "pentru", un vot "impotriva" si sase abtineri, dupa o dezbatere foarte scurta. Senatorii spun ca legea a fost reexaminata fata de forma initiala, declarata neconstitutionala de CCR.

Judecatorii au invocat faptul ca nu este indicata sursa de finantare, dar au aratat si ca actul normativ discrimineaza intre categoriile de alesi locali, simplii consilieri locali si judeteni fiind exceptati de la lege.

Modificarile la legea declarata neconstitutionala s-au facut la Comisia de Constitutionalitate, unde s-a dat un raport cu amendamente.

Potrivit amendamentelor aprobate, legea inta in vigoare la 1 ianuarie 2017, iar banii vor fi alocati de la bugetul local, dar exista si posibilitatea ca Ministerul Dezvoltarii sa elaboreze norme, a declarat Ovidiu Dontu.

Pensia de ales local nu se poate cumula cu cea de parlamentar, iar cei care au condamnari cu executare in exercitarea atributiilor de ales local- primar, viceprimar, presedinte de Consiliu judetean si vicepresedinte- nu vor beneficia de aceasta lege. Curtea Constitutionala a admis, la inceputul anului, contestatia Cabinetului Ciolos privind constitutionalitatea legii privind pensiile alesilor locali.

Cuantumul indemnizatiei pentru limita de varsta de acorda in limita a trei mandate si de calculeaza ca produs al numarului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizatia bruta lunara, aceeasi formula de calcul ca si la parlamentari, indemnizatie care insa nu este identica la toti alesii locali, depinzand de marirea localitatii. Salariul unui primar variaza intre aproximativ 2000 lei pe luna la o comuna si circa 6000 lei cat ar avea primarul Capitalei.

Ca si in cazul parlamentarilor, initiatorii justifica aceasta nevoie prin faptul ca alesii nu pot desfasura alte activitati in timp ce ocupa respectivele functii si pentru a oferi "atractivitate" acestor functii.

"Multi dintre cei care au indeplinit sau indeplinesc functiile de primari, viceprimar, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean au plecat din sfera de activitate privata, renuntand la beneficii financiare mult mai consistente pentru a se pune in slujba comunitatilor locale" se arata in expunerea de motive.

"Pentru a corespunde asteptarilor societatii din Romania, de a avea persoane bine pregatite profesional si dedicate activitatii sferei publice, consideram ca este necesar ca pentru functiile ce fac obiectul prezentei initiative sa existe un sistem de indemnizatii care sa faca atractiva ocuparea functiilor de primar, viceprimar, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean" mai spun initiatorii, conform Hotnews.