Vineri, la București, a avut loc la București reuniunea ”Newsweek Defense Summit 2019”, eveniment organizat de revista Newsweek România. Cu această ocazie, au avut loc discuții despre direcțiile strategice de apărare în condițiile noilor provocări.
Prezent la acțiune, general (r) Constantin Degeratu, a tras câteva semnale de alarmă.
”Situația regională este dificilă, dar nu există o amenințare directă la adresa România. Documentele NATO din 2014 încoace vorbesc despre agresivitatea Rusiei, după ce s-a vorbit de asertivitate. În Țara Galilor și Polonia, NATO a admis că este vorba de un risc. Nu suntem simetrici cu SUA în ceea ce privește documentele strategice. Declarațiile oficialilor români au fost că nu există amenințări militare externe la adresa României. Pericolele identificate au fost interne, respectiv corupția. Asta în condițiile în care Rusia a catalogat NATO drept o amenințare la adresa securității sale și a anunțat că va acționa pentru eliminarea ei. În 2012, SUA au decis dezangajarea militară din Europa. După intervenția Rusiei în Georgia s-a dovedit că Parteneriatul strategic al acestei țări cu NATO nu are nicio valoare militară. Până la articolul 5, Tratatul NATO are patru articole care spun că apărarea națională este apanajul statelor naționale. Din 2014, Rusia este în proces de trecere de la starea de pace la starea de război. Taie bucățică cu bucățică din drepturile noastre și din teritoriul unor state. Care a fost reacția noastră? ”Nu există amenințări militare externe la adresa României”. Nu ne băgăm în ciorba Rusiei. Ok, s-ar putea să fim în meniu la felul trei. România a renunțat la apărarea națională și ajută NATO să apere România. Dușmanul e aici și acționează împotriva noastră. Scopul este destructurarea teritorială a României. Ne-am bucurat că Putin ne-a scăpat de oligarhii de la Chișinău, dar este, din păcate, o chestiune de timp până ce vom avea soldați ruși la Prut”, a spus generalul Degeratu, consemnează Comisarul.ro.
Constantin Degeratu a îndeplinit funcția de Șef al Marelui Stat Major al Armatei Române în perioada 22 ianuarie 1997 - 15 februarie 2000, iar din anul 2005, a deținut funcția de consilier de stat la Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale.
Constantin Degeratu a avut un rol controversat în Revoluția din decembrie 1989. O parte a presei l-a acuzat că, în decembrie 1989, la Cluj, a întocmit harta desfășurării trupelor armate în oraș, în cadrul acțiunii de suprimare a manifestațiilor muncitorilor clujeni. Ca urmare a hărții realizate, militarii plasați de el în dispozitivele de apărare ale regimului Ceaușescu ar fi ucis 26 de persoane și ar fi rănit prin împușcare alte 86 persoane.
De asemenea, s-a afirmat că ulterior ar fi interferat, la ordinul superiorilor săi, în ancheta privind evenimentele de la Cluj din decembrie 1989, reușind, prin delațiune și mistificarea adevărului, scoaterea de sub urmărire penală a mai multor militari cercetați pentru omor. Constantin Degeratu este unul dintre semnatarii “notei informative” adresate, in 1990, procurorului general Gheorghe Robu, în care se solicita scoaterea de sub urmarire penala a inculpatilor din dosarul “Cluj 89”, pe motiv ca procurorul militar care a instrumentat cazul, clujeanul Tit Liviu Domsa, este “subiectiv, rauvoitor si incompetent”. În 19 noiembrie 1997, în calitate de șef al Statului Major General și secretar de stat, Constantin Degeratu a emis Ordinul circular nr. 522, prin care "se suspendă temporar" dreptul tuturor angajaților din subordinea SMG, militari sau civili, de a furniza presei informații cu privire la "activitatea proprie sau a altor persoane pe timpul evenimentelor din Decembrie 1989". De asemenea, "prezentarea personalului militar și civil la organele de anchetă și judecată, în orice calitate, pentru fapte legate de evenimentele din decembrie 1989, se va face numai cu aprobarea ministrului apărării naționale".