Generalul a declarat la Digi24 ca recentul acord de la Minsk este o victorie morala, politica si militara pentru presedintele rus Vladimir Putin, care pregateste noi actiuni menite sa testeze capacitatea NATO de a pune in aplicare articolul 5 al tratatului.
Conform tratatului, daca un stat membru NATO este atacat, alianta trebuie sa riposteze. Articolul 5 a fost deseori invocat dupa izbucnirea crizei din Ucraina, inclusiv de fostul presedinte al Romaniei, Traian Basescu.
Generalul Degeratu afirma ca Vladimir Putin doreste "neutralizarea completa a Ucrainei" si "trimiterea in derizoriu a ideii de parteneriat cu NATO".
"Acesta ar fi punctul 2. Punctul 1 l-au realizat, extinderea la Marea Neagra prin Crimeea. Punctul 3 probabil este cel care ar urma - punerea in discutie a capacitatii de actiune potrivit Articolului 5 (din tratatul NATO, n.red.). Probabil ca Rusia va incerca sa demonstreze ca Articolul 5 nu functioneaza sau nu functioneaza pentru toti si nu asa cum isi imagineaza unii", a spus Constantin Degeratu la postul de televiziune citat.
In context, fostul sef al Statului Major al Armatei a vorbit si despre o posibila provocare venita din partea Rusiei, menita sa demonstreze ca alianta nord-atlantica nu poate reactiona in timp util. Un posibil scenariu ar fi ocuparea sau lovirea unui teritoriu sau a unei tari, printre variantele luate in calcul la Moscova fiind Estonia si Romania.
In cazul nostru, gen. Degeratu afirma ca "nu se pune problema ocuparii unui teritoriu", ci doar "scoaterea unui teritoriu de sub controlul fortelor guvernamentale".
Provocarea ar putea consta in "insamantarea unor miscari separatiste care ar pune Romania in incapacitate de actiune a NATO cu o interventie de tipul Articolului 5", spune Constantin Degeratu.
In plus, acesta atrage atentia ca problemele aliantei nu ar fi doar de ordin militar, ci si politic, in conditiile in care Rusia are relatii din ce in ce mai stranse cu state care sunt si in UE si in NATO.
"In primul rand e vorba de un vot, iar un vot e o chestiune politica. Liderii politici din NATO nu au mandat popular pentru angajare militara. Sunt sigur tari care n-ar putea vota pentru actiune militara acum: Ungaria, Grecia, Bulgaria. Altele ar fi cu siguranta reticente", a mai spus Constantin Degeratu.
