Conform unei modificări propuse în Codul de procedură fiscală, după închiderea dezbaterii publice asupra proiectului de lege, ÅŸi făcută publică abia după aprobarea în guvern, avocaÅ£ii, contabilii, experÅ£ii contabili, consultanÅ£ii fiscali, auditorii, dar ÅŸi alte categorii vor fi obligaÅ£i să transmită AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Administrare Fiscală (ANAF), zilnic, "operaÈ›iunile în lei sau în valută despre care au luat cunoÈ™tință cu ocazia desfășurării activității, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 5.000 euro, indiferent dacă tranzacÈ›ia se realizează prin una sau mai multe operaÈ›iuni ce par a avea o legătură între ele". ConÈ›inutul informaÈ›iilor, standardul de transmitere, tipurile de informaÈ›ii È™i soldurile aferente conturilor bancare, precum ÅŸi procedura de transmitere urmează să fie aprobate prin ordin al preÅŸedintelui ANAF, scrie Capital.
ReprezentanÅ£ii profesiilor libere au reacÅ£ionat prin apeluri trimise Comisiilor de buget-finanÅ£e din Parlament unde proiectul de lege se află în dezbatere. ApariÅ£ia acestei prevederi în proiectul Codului de procedură a fost surprinzătoare, mai ales că, în varianta discutată cu mediul de business, obligaÅ£ia era doar pentru instituÅ£iile financiare. Chiar ÅŸi în forma iniÅ£ială, obligaÅ£ia a născut controverse, cu atât mai mult cu cât, actualul Cod de procedură fiscală deja obligă băncile să comunice ANAF, la cerere, pentru fiecare titular în parte, toate rulajele ÅŸi/sau soldurile conturilor deschise, datele de identificare ale persoanelor care deÅ£in dreptul de semnătură, casetele de valori închiriate.
Cum justifică ANAF această pretenţie?
"Măsura prezintă avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care să fie valorificată atât în scopul identificării evaziunii fiscale (venituri nedeclarate), cât ÅŸi în scopul eficientizării activităţii de executare silită (prin poprire)", se arată în expunerea de motive a proiectului. AcelaÅŸi document consideră că prelucrarea informaÈ›iilor este necesară È™i proporÈ›ională "în scopul de a permite ANAF să identifice în mod corect È™i fără echivoc contribuabilii vizaÈ›i, să îÈ™i administreze È™i să asigure punerea în aplicare a legislaÈ›iei fiscale, să evalueze probabilitatea comiterii de evaziuni fiscale È™i să evite investigaÈ›ii suplimentare inutile".
"Cine a pus acest articol în proiectul Codului de procedură fiscală a vrut să saboteze ANAF pentru că se ÅŸtie că cele mai eficiente atacuri informatice sunt cele în care Å£inta este inundată cu informaÅ£ie. Când pentru aceeaÅŸi tranzacÅ£ie ANAF va primi zilnic 10-12 raportări, este de greu de crezut că va avea capacitatea să proceseze informaÅ£iile", consideră avocatul Gabriel BiriÅŸ. Însă, dincolo de presupusa utilitate a acestor informaÅ£ii pentru autorităţile fiscale, principala problemă este că prevederea încalcă secretul profesional al unor categorii care îÅŸi bazează activitatea tocmai pe confidenÅ£ialitatea relaÅ£iei cu clienÅ£ii. "Legea nr. 51/1995 si Statutul profesiei de avocat prevăd ca avocatul este obligat sa păstreze secretul profesional, că nu poate fi controlat contactul dintre avocat si clientul acestuia, că lucrările avocatului sunt inviolabile, precum ÅŸi că avocatul este protejat de lege în exercitarea profesiei. Astfel, prevederea intră în contradicÈ›ie cu această obligaÈ›ie fundamentală care È›ine de însăși natura exercitării profesiei de avocat, care nu poate fi privită în afara protecÈ›iei de care acesta È™i clientul său ar trebui să beneficieze prin garantarea dreptului la apărare, dreptul la tăcere È™i privilegiul împotriva propriei incriminări, inclusiv împotriva autorităţilor de stat", precizează Emanuel Băncilă, avocat Radu ÅŸi AsociaÅ£ii.
ReprezentanÅ£ii ANAF susÅ£in, însă, că informaÈ›iile vor fi utilizate doar pentru necesitățile de administrare de către organul fiscal central a creanÈ›elor fiscale, neputând fi furnizate altor autorități publice ÅŸi că există obligaÅ£ia păstrării secretului fiscal. "Sunt milioane de operaÅ£iuni zilnic între firme. Va însemna că fiecare parte implicată într-o tranzacÅ£ie va trebui să raporteze, ceea ce va însemna că ANAF va primi informaÅ£ii de la patru, cinci firme pentru aceeaÅŸi operaÅ£iune", spune Gabriel BiriÅŸ.
IntenÅ£ia ANAF de a intra în posesia acestui volum imens de informaÅ£ii pare de neînÅ£eles, mai ales că acum, cea mai mare parte a acestor operaÅ£iuni sunt raportate către Oficiul NaÅ£ional pentru Prevenirea ÅŸi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB).
"TotuÈ™i trebuie să facem o distincÈ›ie clară între prevederea existentă în legea nr. 656/2002 privind spălarea banilor È™i prevederea propusă în noul Cod de Procedură fiscală. Dacă în cazul primului act normativ scopul acesteia justifică caracterul excepÈ›ional de încălcare a drepturilor È™i libertăților individuale, în ceea ce priveÈ™te reglementarea din Codul de procedură fiscală nimic nu justifică acest lucru. Organele fiscale au la dispoziÈ›ie toate măsurile È™i instrumentele pentru a putea lupta împotriva evaziunii fiscale, schimbul de informaÈ›ii între instituÈ›iile statului, inclusiv ONPCSB fiind reglementat de foarte multă vreme în Codul procedură fiscală", afirmă Emanuel Băncilă. Citeste mai departe, pe Capital.ro.
