Premiul special al juriului a revenit filmului "Din dragoste cu cele mai bune intenţii" de Adrian Sitaru, în timp ce premiul pentru regie i-a fost acordat lui Constantin Popescu pentru filmul "Principii de viaţă".
Regizorul Bogdan George Apetri a câştigat premiul Opera Prima pentru filmul "Periferic", în timp ce premiul "Tânără Speranţă" le-a fost acordat actorilor Corneliu Ulici şi Dragoş Dumitru pentru rolurile din filmul "Ceva bun de la viaţă".
Dacă premiul pentru interpretare feminină i-a revenit Anei Ularu pentru rolul din "Periferic", de Bogdan Apetri, premiul pentru cea mai bună interpretare masculină a fost împărţit de Vlad Ivanov şi Bogdan Dumitrache, pentru rolurile din "Principii de viaţă", respectiv "Din dragoste cu cele mai bune intenţii".
Premiul pentru rol secundar feminin i-a revenit Simonei Stoicescu pentru rolul din filmul "Dacă bobul nu moare", iar trofeul pentru rol secundar masculin - lui Marian Râlea, pentru rolul tatălui din "Din dragoste cu cele mai bune intenţii".
Radu Gabrea a fost premiat pentru lungmetraj documentar, pentru pelicula "Şi s-au dus ca vântul...", în timp ce premiul pentru film TV a revenit producţiei "Fericita întristare a lui Visky Andras" de Jon Gostin.
De asemenea, premiul pentru imagine i-a revenit lui Dan Alexandru, pentru "Ceva bun de la viaţă", în timp ce premiul pentru cel mai bun scenariu i-a fost acordat lui Sinişa Dragin, pentru "Dacă bobul nu moare".
Premiul pentru coloană sonoră i-a revenit lui Marius Leftarache (sunet), alături de Dragoş Alexandru (muzică) pentru filmul "Bună! Ce faci?", iar premiul pentru costume i-a fost acordat Svetlanei Mihăilescu pentru filmul "Mănuşi roşii".
Premiul pentru decor i-a fost acordat lui Dan Toader, pentru filmul "Dacă bobul nu moare", iar premiul pentru montaj, lui Eugen Kelemen, pentru filmul "Periferic".
Premiul pentru istoriografie i-a revenit lui Călin Căliman pentru volumul "Istoria filmului românesc", iar premiul pentru analiză filmologică, Elenei Dulgheru pentru volumul "Scara raiului în cinema. Kusturica, Tarkovski, Paradjanov".
O menţiune specială au obţinut Dan Panaitescu, Raluca Popa, Dragos Ştefan pentru filmul "Crulic - Drumul spre dincolo" şi Gabriel Huian, pentru "Principii de viaţă".
Premiul academic "Mihnea Gheorghiu" pentru artă cinematografică i-a fost acordat lui Ion Besoiu.
Juriul care a acordat premiile a fost format din Alexa Visarion - preşedinte, Cristina Corciovescu - secretar, Marian Crişan, Magda Mihăilescu, Irina Petrescu, Vivi Drăgan Vasile.
"Crulic-Drumul spre dincolo"
"Crulic-Drumul spre dincolo" este o documentare a cazului lui Claudiu Crulic, mort într-o închisoare din Polonia, după ce a fost în greva foamei 90 de zile, ca semn de protest, pentru a-şi arăta nevinovăţia. Vocea lui Crulic este cea a actorului Vlad Ivanov, care spune povestea unui tânăr care a crescut la Dorohoi, îngrijit de mătuşile sale şi care toată viaţa a încercat să se descurce. În încercarea sa de a se descurca, Claudiu Crulic (Bobi, cum îi spuneau membrii familiei) a ajuns în Polonia unde, printr-o înlănţuire nefericită de evenimente, a ajuns într-o închisoare, acuzat de furt şi convins de nevinovăţia sa, a protestat în singurul mod în care putea face asta în închisoare: a intrat în greva foamei. Autorităţile române şi poloneze s-au arătat surde la cererile tânărului care a murit într-un spital, ajungând să nu mai fie recunoscut de familia sa. Cele cinci minute ale filmului, care au apărut pe internet cu câteva săptămâni înainte de premiera internaţională a filmului, la Locarno, au avut impactul care a făcut-o pe Anca Damian să creadă mai mult în misiunea proiectului la care a lucrat ani de zile", după cum a mărturisit autoarea, la Anim`est.
"Scopul meu a fost să transmit emoţie", a spus Anca Damian. Şi, pentru că mare parte din emoţia filmului vine din vocea blând-resemnată care spune povestea la persoana I, cel mai bun om pentru acest rol a fost Vlad Ivanov. Actorul, care în timpul proiecţiei din deschiderea Anim`est a privit atent ecranul, stând în picioare, a ţinut să îşi arate "curata apreciere şi admiraţie faţă de echipă".
De fapt, "Crulic", coproducţie româno-poloneză, este un film care frânge inima spectatorilor, în orice limbă ar vorbi ei. Crulic, un bărbat cu o poveste comună, cu mici drame ale existenţei, ajunge, la jumătatea filmului, să fie excepţional prin determinarea demersului său, de a face greva foamei pentru a-şi demonstra nevinovăţia. Acestui aspect se adaugă şi un sistem kafkian al justiţiei poloneze şi surzenia autorităţilor române la cererile tânărului.
