Teoretic, o tonă de grâu se vinde cu 892 de lei în Banat şi 852 de lei în Muntenia, potrivit Ministerului Agriculturii, care publică date din 10 iulie anul acesta. Practic, fermierii primesc, în mână, doar 600 de lei pe 1000 de kilograme de grâu. Adică 60 de bani pe kilogram! În situaţia aceasta, chiar şi cei cu recolte bune, de 5 tone pe hectar, nu reuşesc să îşi acopere ce au investit în cultura de anul aceasta.
"Aşa cum se prezintă acum situaţia, fermierii români se pregătesc de faliment. Cei care au avut producţii bune, cu o medie de 5 tone la hectar, valorifică doar 4 tone după ce îşi scad arenda şi sămânţa. Făcând un calcul, de la fiecare hectar, la cât oferă angrosiştii, le ajung în buzunare 2.400 de lei. Asta după ce, pe anul acesta, au investit deja 30, 32, chiar şi 35 de milioane de lei vechi la fiecare hectar. E simplu de calculat: nu-şi scot banii, darămite să facă profit. Cu aşa o gaură, falimentul e la un pas", a declarat pentru Agrointel.ro Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Situaţia este critică pentru fermierii care au obţinut recolte bune, dar marea majoritate, cei care au scos doar 2.500 – 3.000 de kilograme la hectar nu prea au şanse să supravieţuiască pe aşa o piaţă. "La aceşti fermieri, situaţia este dezastruoasă. Ei vor fi obligaţi să facă mari compromisuri anul viitor şi acest lucru va însemna un pas înapoi pentru agricultura noastră naţională", mai spune Baciu.
Soluţia: investiţia în depozite
Laurenţiu Baciu, el însuşi fermier care lucrează circa 2.500 de hectare pe malul Siretului, îi sfătuieşte pe colegii de breaslă să nu se mai lase la mâna "jucătorilor" de pe piaţa cerealelor. "Ei sunt acum obligaţi să vândă pe nimic pentru că nu au posibilitatea să ţină grâul până vor primi un preţ care să le convină. Sfatul meu este ca următoarea investiţie pe care o vor face să fie în depozite. Este un efort financiar care merită!", spune preşedintele LAPAR.
Cele mai moderne silozuri au, printre alte dotări, laborarator propriu, cântar electric sau uscător. Investiţia într-un astfel de sistem ajunge la 800.000 de euro pentru a depozita 4.000 de tone de cereale, potrivit specialiştilor.
Probleme şi la rapiţă, şi la floarea-soarelui
Aceleaşi diferenţe mari faţă de anul trecut se întâlnesc pe piaţă şi la rapiţă şi floarea-soarelui, alte culturi la care agricultorii români au şanse minime să scoată vreun ban în plus. Asta, bineînţeles, dacă vor reuşi să îşi acopere ce cheltuieli "au băgat" deja în lucrările câmpului.
Astfel, la rapiţă, preţul e cu 60% mai mic decât anul trecut, iar în 2011 ajunsese la 2 lei pe kilogram. Acum se vinde cu 1,4 lei pe kilogram.
La floarea-soarelui, situaţia e mai gravă. După ce în 2012, fermierii au primit 2,2 lei pe kilogram, acum preţul e la jumătate: 1 leu sau, cu un pic de noroc 1,1 lei pe kilogram. "Ne lovim de un fenomen des întâlnit în comerţul intern. Cei care cumpără cereale şi nu numai speculează lipsa spaţiilor de depozitare ale fermierilor. Ei ştiu că noi, agricultorii, avem de plătit input-uri, rate şi alte cheltuieli. Situaţia le vine ca o mănuşă şi preţurile pe care le oferă sunt chiar mai mici în zone ca Moldova sau Oltenia. Acolo dau mai puţin fermierului, motivând că trebuie să acopere şi transportul. În sud, situaţia e un pic mai bună, că nu apare costul mare de transport", a mai clarificat Baciu situaţia, conform Agrointel.
