Paralizat acum de greva opoziţiei, Parlamentul are şanse şi mai mici să poată funcţiona după alegerile locale, în condiţiile în care peste 30 de senatori şi deputaţi vor să dea mandatul de parlamentar pe unul de primar sau şef de consiliu judeţean.

Fenomenul migrării dinspre Senat sau Camera De­putaţilor spre autorităţile locale s-a înregistrat şi în 2008, motivat însă atunci de dispariţia votului pe listă prin introducerea votului semi-uninominal. Doar la Camera Deputa­ţilor au devenit vacante în 2008, după alegerile locale, 14 mandate de parlamentar, scrie romanialibera.ro.

Acum, fenomenul are două posibile explicaţii. Fie respectivul parlamentar nu crede că mai are şanse să câştige un mandat (ori că şi-a pierdut influenţa în partid şi nu va mai fi desemnat candidat, ori stă foarte prost în sondaje în comparaţie cu adversarii de la celelalte partide, ori se teme de mecanismul redistribuirii), fie este mutat de partid din cauza veşnicei lipse de cadre. Adică, partidele au puţini politicieni capabili să adune suficiente voturi, pe care-i mută de colo-colo. Dintr-un judeţ în altul sau de la Senat la primărie sau la consiliu judeţean. Indiferent de motivaţie, realitatea este că după alegerile locale multe scaune de senator sau deputat vor rămâne vacante, ceea ce va îngreuna şi mai mult funcţionarea Parlamentului. Situaţia este agravată de faptul că şi în prezent sunt 11 mandate de parlamentar vacante, după două decese şi o serie de demisii.

Cum până acum nu au fost organizate alegeri parţiale, pare puţin probabil ca acest lucru să se întâmple în continuare. Aceasta şi din cauza legislaţiei în vigoare, care prevede obligaţia organizării de alegeri parţiale dacă vacantarea se produce cu mai mult de şase luni înainte de alegerile la termen, dar nu prevede nici o sancţiune în cazul în care acest lucru nu se întâmplă. Prin urmare, sunt şanse sporite ca şi după alegerile locale din iunie să nu fie organizate alegeri parţiale în colegiile rămase fără reprezentare, în condiţiile în care alegerile parlamentare ar trebui să aibă loc, în principiu, în toamnă.

Apoi, mai există un motiv pentru care actuala putere să nu se înghesuie să organizeze alegeri parţiale: cvorumul de lucru se calculează după numărul de senatori şi deputaţi în funcţie şi nu după numărul de la începutul legislaturii. Va fi afectată însă funcţio­narea comisiilor parlamentare, în condiţiile în care şi acum sunt mulţi parlamentari care fac parte din două comisii.

25 de deputaţi şi 11 senatori

Conform sursei citate, luând în considerare lista de candidaţi publicată luni de USL şi, respectiv, numele de candidaţi vehiculate în tabăra puterii pentru şefia consiliilor judeţene şi pentru primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ, rezultă că ar fi interesaţi să intre în cursă 36 de senatori şi deputaţi.