Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) propune, ca formă de regionalizare, o împărţire în trei regiuni istorice mari - fostele principate Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, divizate în 14 regiuni integrate, a afirmat, marţi, preşedintele formaţiunii, Toro T. Tibor.
 
Preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă la Miercurea Ciuc, că grupul de lucru al partidului, coordonat de Szilagyi Ferenc, lector la Universitatea Partium din Oradea, a elaborat o concepţie care se bazează în primul rând pe marile regiuni istorice, fostele principate Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, în cadrul acestora urmând să se înfiinţeze regiuni mai mici, eficiente şi fezabile, care pot fi şi regiuni de dezvoltare şi regiuni administrativ-teritoriale, centrate pe marile aglomerări urbane, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"În Transilvania, de exemplu, ne-am gândit la şase regiuni, începând cu Banatul, cu centrul regional la Timişoara, Partium, centrat pe Oradea, Transilvania de Nord cu centrul pe capitala Transilvaniei, la Cluj, Transilvania de Sud cu centrul regional la Sibiu şi rămâne Ţinutul Secuiesc centrat pe Târgu Mureş, centrul tradiţional al său. Mai rămâne o mare aglomeraţie urbană, în jurul municipiului Braşov, care are toate condiţiile să primească un statut special în această construcţie", a explicat Toro T. Tibor.
 
Potrivit propunerii PPMT, Ţara Românească ar urma să includă regiunile Oltenia, Muntenia de Sus, Muntenia de Jos, Dobrogea şi zona metropolitană Bucureşti, iar fosta regiune istorică Moldova ar cuprinde Moldova de Jos, Moldova de Sus, Bucovina şi marea aglomerare urbană la Gura Dunării - Galaţi şi Brăila - care prin proiectul "Dimitrie Cantemir" poate deveni, conform proiectului de regionalizare propus de PPMT, "motorul de dezvoltare în regiune".
 
Grupul de lucru al PPMT care a elaborat propunerea de regionalizare consideră că este nevoie în continuare de judeţe, dar graniţele acestora ar trebui revizuite, în paralel cu "crearea de noi judeţe şi desemnarea noilor reşedinţe ale acestora".
 
"Judeţele încă nu şi-au terminat misiunea istorică, deocamdată judeţele au o anumită identitate politică, chiar şi locală, dar nu sub acea forma sub care au fost încropite în 1968 de reforma lui Ceauşescu. Cred că acum avem posibilitatea de a face acele corecţii prin care judeţele să devină într-adevăr nişte subregiuni care ajută şi care nu împiedică dezvoltarea", a spus preşedintele PPMT.
 
Un exemplu îl constiuie "recomandarea" grupului de lucru al PPMT potrivit căreia judeţul Maramureş nu ar trebui să fie menţinut în forma actuală, partea vestică a acestuia, inclusiv municipiul Baia Mare, urmând să fie integrată în regiunea Partium, partea Maramureşului isoric alipindu-se judeţului Cluj, "cu care are legătură de cale ferată".