Să ştim de la ce plecăm: la Botoşani, pentru populaţie, Nova Apaserv vinde apa potabilă cu 3,52 de lei pe metru cub, iar canalizarea- epurarea costă 2,55 de lei pe metru cub, preţurile conţinând un TVA de 9%, respectiv 20% (TVA-ul la apa potabilă a scăzut la 9% de la 1 ianuarie anul acesta, potrivit prevederilor Codului Fiscal, n.r.).
Concret, o familie formată din trei persoane plăteşte pentru apa consumată, în medie, între 45- 60 de lei pe lună. O familie cu patru persoane achită facturi de 85- 100 de lei, chiar 105 lei pe lună. Într-o casă cu cinci persoane se consumă apă de 130- 145 de lei pe lună. Subliniem însă că aceste cazuri se referă la familii în care consumul de apă nu este restricţionat, chiar la modul de a se folosi apa din cadă, folosită la îmbăiere, la aruncat în toaletă.În ţară, preţurile sunt diferite. Compania de Apă Someş vinde metrul cub de apă potabilă cu 2,87 de lei, iar colectarea/ epurarea apelor uzate costă 3,35 de lei pe metrul cub. Apa Vital Iaşi încasează de la populaţie 3,49 de lei pe metru cub la apa potabilă şi 2,80 de lei pe metru cub la canalizare/ epurare.
Compania de apă Olt Slatina vinde populaţiei apa potabilă cu 3,12 lei pe metrul cub şi percepe pentru canalizare 4,19 lei pe metrul cub. Compania de Apă Buzău practică tarife de 5,06 lei pe metrul cub pentru apa potabilă şi de 3,12 lei pe metrul cub pentru canalizare.
Vital SA Baia Mare are un cost de 3,48 de lei pe metrul cub la apa potabilă şi 2,76 de lei pe metrul cub la canalizare. Compania de Apă Arieş Turda vinde populaţiei apă potabilă cu 3,16 lei pe metrul cub, iar pentru canalizare/ epurare percepe un tarif de 3,02 lei pe metrul cub.
Cel mai ridicat cost al apei şi al canalizării este la Constanţa, acolo unde Raja SA percepe pentru apa potabilă şi canalizare un tarif unitar de 8,82 de lei pe metrul cub. (În tabelul de sub text sunt prezentate 30 de poziţii de tarife practicate de operatori de apă)
Cum se stabileşte preţul la apă
Managerul Nova Apaserv, Gabriel Cârlan (al cărui mandat la conducerea operatorului se încheie luni, 19 septembrie, n,r,), spune că tarifele se stabilesc în funcţie de mai mulţi factori: costul apei brute, energia electrică, manoperă, dările la stat, datorii externe.
"Costurile sunt toate băgate în preţ şi vorbim de aproximativ 30 de criterii. Nu putem compara tarifele noastre cu ale altor companii. Acest preţ s-a fundamentat şi aprobat de ANRSC în baza unor calcule, nu socotim noi cam cum ar trebuie să fie. Noi suntem fix pe mijlocul ţării ca preţ de apă. Depinde şi care este sursa de apă, dacă vine din puţuri, cât e distanţa magistralelor, care este gradul de tratare, mărimea reţelei, sunt mulţi factori incluşi în preţ, se face o analiză cost- beneficiu, declară managerul Nova Apaserv.
Parte din costul pe care noi îl plătim pentru apa pe care o consumăm este însă şi majorarea impusă de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare operatorului botoşănean la momentul la care a contractat un împrumut. Mai exact, în noiembrie 2013, Nova Apaserv a împrumutat 7,4 milioane de euro, cu o dobândă de 2,2%, o maturitate de 15 ani şi o perioadă de graţie de patru ani.
Suma de 7,4 milioane de euro reprezintă cofinanţarea la programul derulat de Nova Apaserv, în valoare de aproximativ 100 de milioane euro, prin care se extinde şi se modernizează reţeaua de apă şi canalizare- epurare. Alte 80,9 milioane euro sunt asigurate din Fondul de Coeziune al UE şi de bani de la bugetul de stat şi local.
După credit, botoşănenii au început să "simtă" în buzunare condiţiile impuse de BERD pentru acest împrumut, şi anume majorarea anuală a preţului. Ultima majorare va avea loc până la sfârşitul acestui an şi va fi de 5%. Gabriel Cârlan susţine însă că, având în vedere deflaţia, estimată la 3,5%, botoşănenii vor plăti pentru apă un cost mai mare cu 1,5%.
"În fiecare an se aplică la preţul apei şi inflaţia, pe lângă creşterile impuse de BERD. Numai că nu a fost inflaţie, ci deflaţie, ca atare preţul va scădea cu 3,5%. Din majorarea impusă de BERD, de 5%, scădem deflaţia şi ajungem la o majorare a preţului de 1,5% aproximativ. BERD-ul ne-a dat aceşti bani pe care să-i folosim ca parte de cofinanţare la proiectul POS MEDIU. Cofinanţarea noastră e de 7,2%, ceea ce înseamnă 7,4 milioane de euro la 100 de milioane de euro. Ei au pus condiţia majorării preţului la apă pentru a susţine viitoarele investiţii şi ca operatorul să poată plăti acest împrumut care trebuie rambursat", declară managerul Nova Apaserv.Plata împrumutului începe de anul viitor, dat fiind că perioada de graţie a cam expirat. Revenind însă la preţul apei, logica ne spune că o "maşinărie" nouă nu consumă la fel de multe resurse ca una veche, ca atare o reţea de apă modernizată nu ar trebui să presupună costuri la fel de mari.
Gabriel Cârlan ne contrazice, însă. "Proiectul este de mediu, iar scopul final este livrarea unei ape mai bune! O apă mai bună nu se poate scoate cu costuri mai mici. De exemplu, în Staţia de Epurare de la Răchiţi a crescut consumul de curent de trei ori, noi lunar plătim o factură lunară la energia electrică de aproape cinci miliarde (500.000 de lei noi, n.r.), din care mai mult de jumătate plătesc pe epurare. Am dat drumul la Epurare Dorohoi şi am costuri mai mari pentru că o apă mai bine epurată nu se poate scoate cu costuri mai mici, ci cu un consum mai mare. Folosim motoare mai mari, care folosesc mai mult curent, reactivi- care sunt mai scumpi. În plus avem costurile cu personalul. La Staţia de Tratare de la Ştefăneşti erau cinci oameni. Proiectantul a impus ca pe staţia nouă să fie 23 de oameni. Nu sunt chiar 23, am pus mai puţini, dar ce câştig eu de acolo? Nu câştig decât că dau o apă mai bună. La Săveni, luna asta dăm drumul la apă, nici de acolo nu câştig nimic, decât că dăm o apă mai bună, nu o mai dăm din Negreni ci am schimbat sursa. Dacă exista debit, apa ar fi fost bună şi înainte la Săveni...", susţine managerul Nova Apaserv.
Şi chiar aşa să fie, botoşănenii sunt printre cei mai "necăjiţi" români în privinţa veniturilor pe care le obţin, ca atare nu le este totuna atunci când din salariul şi aşa anemic au de plătit un preţ la apă, chiar aflat la jumătatea clasamentului pe ţară. De exemplu, la Timiş, acolo unde salariul mediu net este de 2.136 de lei, costul apei şi al canalizării, cumulat, este de 6,52 de lei pe metru cub. La Prahova, salariul mediu net lunar este de 1.942 de lei, în timp ce tariful apei şi canalizării este de 7,02 lei pe metrul cub. Sună altfel decât Botoşaniul, unde salariul mediu net este de 1.544 de lei, iar tariful la apă- canal este de 6,90 de lei pe metrul cub.
