Cooperativa a revenit la modă, dacă este să luăm în calcul că fermierii care formează astăzi o astfel de structură se laudă cu acest lucru, se fac comparaÈ›ii cu cooperativele de tradiÈ›ie din vestul Europei (vezi cazul FranÈ›ei, mai ales) È™i, foarte important, auzi mereu politicieni îndemnând agricultorii să se unească în cooperative. Dar ce s-a schimbat în câÈ›iva ani de când asociaÈ›ia era modelul "recomandat"? Cu ce este mai bună cooperativa decât asociaÈ›ia?
Obligatoriu: sediu și cinci membri
Pentru a răspunde acestor întrebări, am stat de vorbă cu unul dintre primii preÈ™edinÈ›i de cooperativă post-decembristă. Și nu orice cooperativă, ci una formată din fermieri mici care produc ecologic. De la Wilhelm Tartler, recunoscut apicultor din Sibiu È™i unul dintre fondatorii cooperativei Biocoop, am aflat că pentru a înfiinÈ›a o cooperativă este nevoie de un sediu È™i de cel puÈ›in cinci membri. Și de voință.
O diferență mare între asociaÈ›iile de producători È™i cooperativele din România rămâne însă lipsa unei voci la nivel naÈ›ional. Dacă asociaÈ›iile s-au reunit sub umbrela Ligii AsociaÈ›iilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, o astfel de supra-structură nu există pentru cooperative, aÈ™a că interesul acestor fermieri rămâne în continuare reprezentat la discuÈ›iile cu guvernanÈ›ii, tot de asociaÈ›ii. Se poartă însă discuÈ›ii între liderii cooperativelor È™i decidenÈ›ii politici, dar mai mult la nivel local.
De altfel, în prezent, cei din cooperative nici nu par interesaÈ›i de politica de la BucureÈ™ti. Scopul lor este altul. "Majoritatea cooperativelor au luat ființă tocmai ca să aibă acces mai uÈ™or la subvenÈ›ii. Noi nu suntem membrii ai unei forme de asociere superioare pentru că, de fapt, interesul nostru este să avem piață de desfacere pe plan local. Nu avem treabă cu Ministerul Agricultorii. DânÈ™ii nu ne cer nimic, noi nu le cerem nimic, decât drepturile noastre ca È™i fermieri europeni. Ne îndeplinim obligaÈ›iile fiscale È™i atât", a explicat pentru AgrointeligenÈ›a preÈ™edintele Biocoop, prima cooperativă țărănească ecologică din România.
Avem două legi care reglementează cooperativele
În România, cooperativele sunt reglementate de două legi, È™i anume:
• Legea 566/2004 – Legea cooperaÈ›iei agricole, care reglementează doar sectorul cooperaÈ›iei agricole
• Legea 1/2005 – Legea CooperaÈ›iei, care prevede la rândul ei posibilitatea constituirii de societăți cooperative de valorificare (asociaÈ›ii de persoane fizice care se constituie în scopul de a valorifica produsele proprii sau achiziÈ›ionate prin distribuÈ›ie directă sau prin prelucrare È™i distribuÈ›ie directă) È™i de societăți cooperative agricole – asociaÈ›ii de persoane fizice care se constituie cu scopul de a exploata în comun suprafeÈ›ele agricole deÈ›inute de membrii cooperatori, de a efectua în comun lucrări de îmbunătățiri funciare, de a utiliza în comun maÈ™ini È™i instalaÈ›ii È™i de a valorifica produsele agricole.
Cooperativa agricolă se constituie și funcționează cu minimum cinci persoane și exercită o activitate economică, tehnică și socială destinată furnizării de bunuri, servicii și locuri de muncă, exclusiv sau preponderent pentru membrii ei.
Cooperativa agricolă se înfiinÅ£ează, se organizează ÅŸi funcÅ£ionează pe baza actului constitutiv încheiat sub forma unui înscris autentic, care cuprinde decizia de asociere, lista membrilor fondatori, cu valoarea părÅ£ilor sociale subscrise de fiecare, însoÅ£it de statut. Citeste mai departe, pe Agrointel.ro!
