Cooperativa a revenit la modă, dacă este să luăm în calcul că fermierii care formează astăzi o astfel de structură se laudă cu acest lucru, se fac comparații cu cooperativele de tradiție din vestul Europei (vezi cazul Franței, mai ales) și, foarte important, auzi mereu politicieni îndemnând agricultorii să se unească în cooperative. Dar ce s-a schimbat în câțiva ani de când asociația era modelul "recomandat"? Cu ce este mai bună cooperativa decât asociația?
Obligatoriu: sediu și cinci membri
Pentru a răspunde acestor întrebări, am stat de vorbă cu unul dintre primii președinți de cooperativă post-decembristă. Și nu orice cooperativă, ci una formată din fermieri mici care produc ecologic. De la Wilhelm Tartler, recunoscut apicultor din Sibiu și unul dintre fondatorii cooperativei Biocoop, am aflat că pentru a înființa o cooperativă este nevoie de un sediu și de cel puțin cinci membri. Și de voință.
O diferență mare între asociațiile de producători și cooperativele din România rămâne însă lipsa unei voci la nivel național. Dacă asociațiile s-au reunit sub umbrela Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, o astfel de supra-structură nu există pentru cooperative, așa că interesul acestor fermieri rămâne în continuare reprezentat la discuțiile cu guvernanții, tot de asociații. Se poartă însă discuții între liderii cooperativelor și decidenții politici, dar mai mult la nivel local.
De altfel, în prezent, cei din cooperative nici nu par interesați de politica de la București. Scopul lor este altul. "Majoritatea cooperativelor au luat ființă tocmai ca să aibă acces mai ușor la subvenții. Noi nu suntem membrii ai unei forme de asociere superioare pentru că, de fapt, interesul nostru este să avem piață de desfacere pe plan local. Nu avem treabă cu Ministerul Agricultorii. Dânșii nu ne cer nimic, noi nu le cerem nimic, decât drepturile noastre ca și fermieri europeni. Ne îndeplinim obligațiile fiscale și atât", a explicat pentru Agrointeligența președintele Biocoop, prima cooperativă țărănească ecologică din România.
Avem două legi care reglementează cooperativele
În România, cooperativele sunt reglementate de două legi, și anume:
• Legea 566/2004 – Legea cooperației agricole, care reglementează doar sectorul cooperației agricole
• Legea 1/2005 – Legea Cooperației, care prevede la rândul ei posibilitatea constituirii de societăți cooperative de valorificare (asociații de persoane fizice care se constituie în scopul de a valorifica produsele proprii sau achiziționate prin distribuție directă sau prin prelucrare și distribuție directă) și de societăți cooperative agricole – asociații de persoane fizice care se constituie cu scopul de a exploata în comun suprafețele agricole deținute de membrii cooperatori, de a efectua în comun lucrări de îmbunătățiri funciare, de a utiliza în comun mașini și instalații și de a valorifica produsele agricole.
Cooperativa agricolă se constituie și funcționează cu minimum cinci persoane și exercită o activitate economică, tehnică și socială destinată furnizării de bunuri, servicii și locuri de muncă, exclusiv sau preponderent pentru membrii ei.
Cooperativa agricolă se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pe baza actului constitutiv încheiat sub forma unui înscris autentic, care cuprinde decizia de asociere, lista membrilor fondatori, cu valoarea părţilor sociale subscrise de fiecare, însoţit de statut. Citeste mai departe, pe Agrointel.ro!
