Mai e până vinerea viitoare. Mai avem timp de gândire, și noi, și copiii, dar și cadrele didactice. Ȋn fiecare toamnă, sunt la fel de surprinsă de entuziasmul cu care învăţătorii și profesorii celebrează această sărbătoare păgână. Doar atunci, ei par să uite subit și de salariile mici, și de lehamitea cu care își fac meseria și intră cu toţii într-un soi de transă colectivă, devenind efervescenţi. N-am întâlnit acest entuazism al cadrelor didactice în organizarea unor acţiuni caritabile sau pentru protejarea mediului înconjurător. Şi nici în restul anului, în zilele din calendar ce au o semnificaţie importantă în istoria acestui popor. Toate ideile și tot entuziamul din învăţământul românesc se consumă instant, ca un joint, doar în ziua în care învie morţii americanilor.
Mă rog, ai celţilor... Ȋnsă școala care le cere copiilor să vină costumaţi în spriduși, diavoli și zombie nu-și bate capătul și cu amănuntele de ordin educativ, cum ar fi de pildă istoria zilei de Hallowenn. O sărbătoare păgână în care celţii celebrau trecerea în noul an. "Ei credeau că la originea vieţii se află moartea, motiv pentru care la mare cinste se afla zeul Samhain, zeul şi stăpânul morţii. Şi cum pentru celţi nu existau decât două anotimpuri, vara şi iarna, începutul întunericului, al morţii şi decadenţei coincidea cu începutul sezonului friguros, mai exact cu data de 1 noiembrie", se precizează pe site-ul www.familiaortodoxa.ro. "Astfel, în seara de 31 octombrie spre 1 noiembrie, celţii sărbătoreau Noul An, o sărbătoare închinată de fapt Zeului Morţii, Samhain.
Cu acest prilej, druizii – preoţii cultului celtic – îi instruiau pe oameni să-şi stingă focurile care le alimentau vetrele, focuri care pentru antici în general aveau o funcţie nu numai practică, dar şi profund simbolică. În acelaşi timp însă, era aprins pe un deal un mare foc care trebuia să primească ofrandele aduse zeului morţii – nu numai roade ale pământului, dar şi sacrificii de animale şi chiar oameni. Celţii credeau că, mulţumit de ofrande, zeul permitea morţilor să se întoarcă la căminele lor – credinţă care stă de fapt la baza escapadelor nocturne în costume care imită fantomele, vrăjitoarele, spiriduşii sau demonii, pentru că prin acest act de imitare a spiritelor cei vii încercau să intre în contact şi în comuniune cu cei morţi. Halloween-ul are aşadar la bază practici oculte prin care se încerca intrarea în comuniune cu sufletele morţilor şi cu demonii, în urma unui ritual în care erau sacrificaţi oameni în cinstea zeului morţii".
Probabil că puţini dintre profesorii care celebrează Halloween-ul în școli au și habar în ce ritual se bagă. Pentru ei, ca și pentru mulţi dintre părinţii elevilor, Halloween este doar o sărbătoare de import, "drăguţă și inofensivă". Un alt produs al consumerismului, printre multe altele. Mall-urile se vor umple de dovleci printre care plimbă fătuci necostumate în piţipoance, iar super-marketurile – de costume hidoase pentru cei mici. Poţi să reziști tentaţiei de a-ţi îmbrăca copilul în schelet? E un "must-have"! Pentru școala ce ar trebui să ne educe copii, iar mai departe, printr-un transfer pe verticală, și pentru ei.
Ce le rămâne părinţilor de făcut, într-o astfel de situaţie? Să încerce să rămână pe poziţii! Cu blândeţe, cu persuasiune și cu perseverenţă. Credeţi-mă, la o astfel de manifestare costumul de creștin-ortodox e, de departe, cel mai cool! SURSA
