Radarul „bilă” de la Bârnova are astfel un „frate”  instalat alături de cel existent.

Jurnaliştii Ziarul de Iaşi au filmat alpiniştii care lucrau urcaţi pe radar, la zeci de metri înălţime. Aceştia definitivau lucrările de instalare a produselor concernului american Lockheed Martin, fabricantul radarului de mare putere Doppler. Noul radar meteorologic este dual polarimetric în bandă S.

Calea de acces este interzisă circulaţiei publice

După cum sunt amplasate, cele două „bile” nu par să interfereze, deoarece radarul cel nou este situat la o înălţime mai mare decât primul. Cel mai probabil cele două radare vor conclucra şi este posibil să fie mai eficiente lucrând în tandem. Radarul se află la câţiva kilometri de DJ 248 (şoseaua spre Scânteia-Vaslui): înainte de Bordea se face stânga spre Poiana cu Cetate, iar la un moment dat trebuie să se vireze iar stânga, pe drum forestier.

Calea de acces este interzisă circulaţiei publice, însă ruta este folosită de mulţI biciclişti, turişti şI automobileşti ca drum alternativ spre Dobrovăţ. Pe sfera cea nouă erau urcaţi câţiva alpinişti care puneau în funcţiune radarul.

Prima bilă a fost montată în anul 2002

Despre radarul de la Bârnova se poate spune, aşa cum relata Ziarul de Iaşi la inaugurare, că îndeplineşte o dublă calitate: meteorolgic şi militar. Prima bilă a fost montată în anul 2002, făcând parte dintr-o serie de zece achiziţionate de către România în anul 1995, contra sumei de 135 milioane de dolari, de la concernul american Lockheed Martin. Firma este unul dintre cei mai mari producători de armament din lume. Cinci dintre ele au destinaţii strict militare, iar celelalte cinci au dublă calitate, adică militar şi meteorologic.

Prin montarea acestui radar Doppler, Iaşul a fost inclus la acel moment în Centrul Operativ de Suveranitate Aeriană. Radarul de la Bârnova face parte dintr-o familie de radare produse de cea mai mare companie de armament din lume, „Lockheed Martin”, un important contractor pentru infrastructura care a urmat extinderii NATO.

Acest tip de radar a creat un “lanţ” de supraveghere care ar acoperi spaţiul Mării Negre şi cel al Republicii Moldova şi al Ucrainei. Practic, împreună cu un alt radar, cel de la Medgidia, sistemul ar detecta orice mişcare pe Marea Neagră, dar şi în o bună parte din Ucraina. Mai mult, zonele de detecţie ale radarelor româneşti s-ar „întâlni” cu cele ale radarelor FPS-117 din Turcia, una dintre membrele NATO. În acest fel, Organizaţia Atlanticului de Nord şi-ar asigura tot flancul estic, susţinut până la aderarea României doar de către Turcia şi Polonia.