Miercuri, ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a declarat ca nu ia masuri sub presiunea detinutilor, insa vineri, cand a vazut ca protestele continua, acelasi ministru a anuntat ca numeste un interimar la conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor si ca formeaza un grup de lucru care va lucra la un pachet de masuri legislative in domeniu.
Ii va opri asta pe detinuti sa mai refuze sa manance, sa dea foc la celule sau sa se mai urce pe acoperisuri?
Stefan Teoroc, presedintele Sindicatului National al Lucratorilor din Penitenciare (SNLP), a explicat pentru Ziare.com cum s-a ajuns in acest punct.
"De fiecare data cand s-a pronuntat cuvantul amnistie in sistemul penitenciar detinutii s-au miscat. A fost o greseala grava a doamnei ministru Pruna, amplificata de anumite televiziuni, ceea ce explica destul de simplu fenomenul la care asistam.
Nu este vorba nici despre un val de revolta, pentru ca revolta inseamna blocari de camere, agresivitati si asa mai departe. Sunt actiuni de protest in mare masura, cu cateva exceptii. La Iasi si la Botosani, in special, au fost detinuti mai agresivi", a declarat Stefan Teoroc pentru Ziare.com.
1 agent la 200 de detinuti
Intrebat cum e posibil ca detinutii sa fie lasati sa urce pe acoperisurile inchisorilor si sa ramana acolo ore in sir, liderul SNLP ne-a explicat cum stau lucrurile.
"Orice penitenciar are gratii la geamuri, este structura perfecta pentru 'alpinism'. Pui piciorul pe gratiile de jos, mana pe cele de sus si in cateva minute te-ai dus pe acoperis. Important e sa vrei. Si ei nu sunt paziti om la om, pentru ca avem 1 agent la 200 de detinuti.
De exemplu, sunt scosi la plimbare sau vin dintr-un anumit punct din afara unitatii, sau de la vizita, trec prin filtru, se fac perchezitiile si, intr-un moment vulnerabil, cu un agent si 10 detinuti, unul se desprinde din grup si fuge la o fereastra si se catara.
Agentii care supravegheaza o masa de detinuti scosi afara nu au voie sa ii lase intr-o parte si sa fuga dupa cel care se catara. In primul rand, supraveghezi masa majoritara si anunti superiorii ierarhici, care declanseaza procedurile interne - grupa de interventie sau negocierile. 'Hai, te rog, da-te jos! Ce vrei? Ce te-a facut sa te urci?' 'Vreau o vizita in plus' sau 'Vreau sa imi vad copilul' etc. Se incearca negocierea. Nimeni nu vrea sa ii agreseze, de aceea ii vedeti in continuare pe acoperisuri", a spus Stefan Teoroc.
Schimbarea sefului ANP, o solutie?
In ceea ce priveste schimbarea de la nivelul conducerii ANP, acesta s-a aratat surprins de anuntul facut vineri de ministrul Justitiei.
"Si noi suntem bulversati in oarecare masura. De luni de zile se tot spune ca se asteapta demiterea lui Catalin Bejan ca sa fie pus Dan Halchin, care e director general adjunct, si acum aflam ca urmeaza sa vina Marius Vulpe. Ei stiu ce fac, noi nu suntem consultati.
Personal nu sunt foarte sensibilizat de un nume sau de altul, prea putin ma intereseaza. Insa inteleg ca e unul dintre cei mai experimentati directori din sistem, cu vechime si totusi un om tanar, din promotia 1994 a Academiei de Politie", a comentat liderul sindical.
Cei care pleaca nu iau si plosnitele. E nevoie de bani
Ca si in alte interventii publice anterioare, Stefan Teoroc s-a aratat convins ca o amnistie nu ar rezolva problemele din penitenciare.
"O amnistie nu rezolva nimic, conditiile nu se schimba. Cei care pleaca nu pleaca cu tot cu plosnite", a punctat acesta.
Si atunci, care ar fi solutiile?
"Banii! Nimeni din presa nu are curajul sa spuna sus si tare ca nu se poate rezolva nimic in penitenciare daca bugetul nu se tripleaza. Cum sa spui asa ceva, ca te bate lumea?
Lumea vrea bani in scoli, vrea bani in spitale, vrea bani acolo unde sunt chestiuni sensibile, viermi pe oamenii arsi si asa mai departe. De ce s-ar da bani in penitenciare?
Dar daca nu vin bani, cum faci sa ai 10.000 de locuri in plus de cazare sau daca nu ai locuri in plus, apa sa aiba calitatea necesara sau sa avem atatia medici cati isi doresc? Acum avem 150 de medici la 28.000 de detinuti", a mai afirmat Stefan Teoroc.
Acesta s-a aratat indignat de acuzatiile care li se aduc de catre unii jurnalisti.
"Stiti ca se vorbea despre noi ca despre 'penitenciarele mortii' pentru ca moare un detinut la 3 zile. Ceea ce este perfect adevarat. In 2014, rata mortalitatii a fost de aproximativ 35 de decese la 10.000 de detinuti. Dar sa stiti ca este una dintre cele mai putin proaste, ca sa spun asa, pentru ca n-ar trebui sa moara nimeni. Exista state europene cu sisteme penitenciare deosebit de avansate si bugetate, cum ar fi Elvetia, Luxemburg si altele, care au rata mortalitatii mai mare ca a noastra.
Iar la noi sunt doar 150 de medici, care isi mai iau si ei concedii, deci nu sunt toti in acelasi timp in sistem, si care dau consultatii la circa 100 de detinuti pe zi. Ganditi-va la medicii de familie care au 20 de consultatii pe zi.
Asta e sistemul penitenciar, asa lucram. Suntem 12.000 de salariati, dintre care 1.500 sunt sefii de tura si supraveghetorii de pe sectii. Restul sunt structuri de suport, paza perimetrelor, escortari, vizite, reintegrarea sau medicalul, care sunt majoritatea femei. Banuiesc ca nu sunt suspectate asistentele medicale ca ii tortureaza pe detinuti, cand ne numesc tortionari.
Iar pe sectie avem 1 agent la 20 de camere si in majoritate sunt tineri, cu sau fara studii superioare. Media de varsta e sub 35 de ani in sistem si cei mai multi dintre ei sunt speriati de presiunile detinutilor care nu au conditiile pe care legea le impune. Astea sunt 'bestiile umane' despre care se scrie in presa", a mai declarat Stefan Teoroc.
Cat despre salarii, "un agent debutant, cu studii medii, n-are nicio sansa sa sara de 2.000 de lei cu tot cu norma de hrana care e marea parte a salariului si care e aceeasi in toata structura de aparare - politie, armata etc.", a completat liderul SNLP.
"Dar salariul de baza la un agent este de 600 de lei. Se adauga sporuri de supraveghere, dar ele se raporteaza la o baza mica de salarizare. Pe masura ce castigi in vechime, avansezi in grad, salariul poate sa creasca in functie de locul in care muncesti si te poti duce in apogeul carierei, dupa vreo 30 de ani de munca, la 3.000 si ceva de lei. Dar asta in cazuri fericite", a completat acesta.
