În 2010, un botoşănean a contractat un credit de cumpărături de la un hipermarket din municipiu pentru a-ÅŸi schimba mobila într-o cameră. Nu a luat mult, ci în jur de 2.200 de lei. La momentul încheierii contractelor, a notificat creditorul asupra stării sale de sănătate, în condiÅ£iile în care era pensionat pe caz de boală. Nu a reprezentat nicio problemă, astfel că omul ÅŸi-a luat mobila ÅŸi dus a fost.
La câteva luni după încheierea contractului, omul a decedat, iar familia a fost inundată de cererile creditorului pentru ca datoria să fie plătită de urgenţă. Asta în condiÅ£iile în care văduva a anunÅ£at la bancă decesul bărbatului, dar cum nu era co- împrumutant, iar semnătura ei nu apărea pe niciun document, nu s-a simÅ£it obligată să achite vreun leu.
"S-a întâmplat ca soÅ£ul meu să moară, iar cei de la bancă, deÅŸi creditul era asigurat, să pună presiune pe mine să achit datoria de urgenţă, pe motiv că soÅ£ul meu nu le-ar fi spus că era bolnav. Din moment ce soÅ£ul meu a prezentat cuponul de pensie ÅŸi documentele de pensionare, prin care se arăta clar că este pensionat pe caz de boală, nu am înÅ£eles de unde înverÅŸunarea băncii. Trei ani de zile ne-au trimis notificări ÅŸi avertizări ÅŸi ameninţări ÅŸi de fiecare dată le-am răspuns că nu au niciun motiv să ne ameninÅ£e. SoÅ£ul meu nu a băgat mâna în buzunarul nimănui, nu a obligat pe nimeni să îi dea creditul respectiv, a fost o chestiune asumată de ofiÅ£erii de credit de la hipermarket, în condiÅ£iile în care el de la bun început ÅŸi-a făcut cunoscute problemele medicale", explică văduva clientului băncii.
După trei ani, bancherii s-au săturat ÅŸi au dat pace familiei decedatului, după ce, într-un final, asiguratorul achitase creditul.
Părinţi morţi, copii lăsaţi fără moştenire de ratele restante
O altă familie din BotoÅŸani a trăit o adevărată dramă în urmă cu doi ani, atunci când doi fraÅ£i au rămas fără ambii părinÅ£i ÅŸi acum rămân ÅŸi fără casa în care au crescut.
"În 2005, mama a făcut un credit pentru care a garantat cu apartamentul. Ea era într-o perfectă stare de sănătate, tata era foarte bolnav însă, iar banii au fost cheltuiÅ£i prin spitale. S-a întâmplat însă nenorocirea ÅŸi în 2007 mama a făcut atac vascular care în scurt timp a dus la moartea ei, astfel că tata a rămas să plătească datoria. Nu vă povestesc în ce hal am ajuns cu banii, pentru că e simplu de imaginat. În urmă cu doi ani s-a dus ÅŸi tata, astfel că eu ÅŸi fratele meu am rămas să achităm restul de datorie. Nu ÅŸtim ce vom face, amândoi am plecat din BotoÅŸani, iar datoria tot creÅŸte ÅŸi noi nu avem posibilitatea de a achita. Cu Dumnezeu înainte, că altfel nu ÅŸtiu ce să zic. E totuÅŸi munca de-o viaţă a părinÅ£ilor mei. E drept că mama nu ÅŸi-a făcut ÅŸi asigurare pe viaţă, ci doar cea pe apartament, pentru că a considerat la momentul respectiv că cei câÅ£iva dolari pe care i-ar fi plătit în plus ar fi fost cam mult. Dacă îÅŸi făcea ÅŸi asigurarea de viaţă, probabil că am fi discutat cu banca în alÅ£i termeni", explică unul dintre fiii celor doi defuncÅ£i.
Ce spun bancherii
De partea cealaltă, bancherii susÅ£in că regulile sunt simple. Dacă clientul este sincer, mai ales în privinÅ£a stării de sănătate, atunci lucrurile pot fi rezolvate, susÅ£in aceÅŸtia.
"Asigurările de viaţă asigură creditul, nu au nicio treabă cu clientul. Dacă clientul dă chix, asiguratorul plăteÅŸte diferenÅ£a de credit rămas în sold. Există asigurarea de viaţă ÅŸi cea de invaliditate totală ÅŸi practic, asiguratorul plăteÅŸte. Dar asiguratorul plăteÅŸte cât timp creditorul nu a minÅ£it prin omisiune, în sensul că nu a oferit detalii despre bolile grave de care suferă. Sunt mulÅ£i care au bifat că sunt sănătoÅŸi dar de fapt nu erau aÅŸa", explică un funcÅ£ionar bancar regulile după care se ghidează sistemul.
Potrivit acestuia, debitorul încheie un contract cu banca ÅŸi una dintre componente este acea asigurare de viaţă.
"Că e comisionată sau nu, depinde de bancă, pentru că sunt unele care includ costul asigurării în comisioane. Omul trebuie să bifeze că este sau nu bolnav. Dacă el minte, cum sunt mulÅ£i care fac asta, ÅŸi să întâmplă să intervină decesul, asiguratorul nu achită creditul. Åži asta pentru că dosarul se analizează luând în calcul mai mulÅ£i factori. Dacă la data contractării creditului clientul figurează cu o boală gravă, de tipul cancerului, a bolilor cardiace cu potenÅ£ial mortal, asigurarea nu mai are nicio valabilitate. Dacă se întâmplă decesul, moÅŸtenitorul trebuie să aducă dosarul medical al debitorului. Acolo se vede starea de sănătatate la data contractării creditului. La mulÅ£i apăreau că aveau cancer, probleme cardiace grave, deci oamenii minÅ£iseră", susÅ£ine funcÅ£ionarul bancar.
În schimb, alÅ£ii admit o afecÅ£iune medicală, astfel că asigurarea se încheie la o cotaÅ£ie mai mare.
"Asiguratorul poate refuza o asigurare sau poate da o cotaţie mai mare, adică debitorul plăteşte mai mult ca să se asigure. De exemplu, la diabet, se asigură doar pentru viaţă la o cotaţie mai mare", adaugă acesta.
În ce priveÅŸte obligaÅ£ia moÅŸtenitorilor de a prelua datoriile, părerile sunt împărÅ£ite.
"Au fost cazuri ÅŸi cazuri. În mod normal, dacă există un co-împrumutat, e clar că va plăti pentru că era ÅŸi datoria lui. Altfel, se trimit tot felul de adrese. Dacă e vorba de un fiu/ fiică, ce nu a participat la credit, e cu totul altceva. În plus, banca nu se va obosi să fugă după o datorie de 1000 de lei, însă dacă e vorba de zeci de mii de euro, situaÅ£ia va sta altfel", explică bancherul.
Åži da, avem ÅŸi posibilitatea să "păcălim" banca pentru a beneficia de o cotaÅ£ie mai mică, susÅ£inând că suntem sănătoÅŸi sau că avem posibilitatea de a plăti ratele, indiferent ce se poate întâmpla, însă dacă intervine decesul sau invaliditatea totală, riscurile sunt foarte mari.
Ce spune legea
Patrimoniul unei persoane decedate cuprinde atât active (bunuri), cât ÅŸi pasive (obligaÅ£ii, datorii), astfel că moÅŸtenitorii pot prelua inclusiv datoriile acesteia, după cum se precizează în Noul Cod Civil (NCC). Mai exact, dacă persoana decedată are un credit, moÅŸtenitorul preia împrumutul, însă îl plăteÅŸte doar în anumite condiÅ£ii. Astfel, Noul Cod Civil stabileÅŸte că moÅŸtenitorii legali ÅŸi legatarii universali răspund pentru datoriile ÅŸi sarcinile moÅŸtenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporÅ£ional cu cota fiecăruia.
Cu alte cuvinte, dacă o persoană moÅŸteneÅŸte doar datorii, nu ÅŸi bunuri, aceasta nu este obligată să le plătească din banii săi, după cum explică avocatul Cristian Horgea, pentru avocatnet.ro. Această prevedere se aplică ÅŸi în cazul moÅŸtenirii unui credit, împrumutul reprezentând un element de pasiv ÅŸi, în consecinţă, sunt aplicabile aceleaÅŸi prevederi.
Problema este că banca poate declanÅŸa procedura de executare silită pentru bunurile deÅ£inute de persoana decedată, urmând ca restul patrimoniului să se împartă între moÅŸtenitori. "De regulă, însă, asiguratorul plăteÅŸte, un exemplu fiind cel al unui om de afaceri din judeÅ£ care achitase o poliţă de asigurare ce ajunsese la 2.000 de euro, iar asiguratorul a plătit, după decesul asiguratului, peste 70.000 de euro", adaugă bancherul botoşănean.
În cazul în care moÅŸternitorii consideră că societatea de asigurare a respins cererea de despăgubire în mod nejustificat, soluÅ£ia ar fi depunerea unei reclamaÅ£ii la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA).
