Colindătorii au îmbrăcat portul popular ÅŸi au intrat in casa gazdelor, care i-au primit cu uÅŸile inimilor deschise. Astfel, aceÅŸtia au reînviat cuvintele ÅŸi datinile din moÅŸi strămoÅŸi.
Etapele spectacolului au urmat paÅŸii obiceiurilor practicate cu ocazia sărbătorilor Crăciunului ÅŸi a Anului Nou. Mai întâi, la uÅŸile gazdelor au bătut colindătorii care au vestit NaÅŸterea lui Mesia, dar au ÅŸi reînviat vechile colinde laice tradiÅ£ionale conÅ£inând urări de bine ÅŸi de belÅŸug.
Conform tradiÅ£iei, au urmat alÅ£i colindători cu Steaua, obicei popular practicat în toate cele trei zile de Crăciun. SfârÅŸitul anului ÅŸi începutul unui an nou îmbelÅŸugat au fost anunÅ£ate de către grupul de urători care au rostit un PluguÅŸor cules din zonă.
Au intrat în casă ÅŸi cai, Å£api, urÅŸi ÅŸi banta haiducului Coroi. Aceste obiceiuri sunt comune tuturor zonelor ţării noastre, unele dintre ele prezentând anumite particularităţi locale. Fiecare dintre acestea, prin clopoÅ£eii, tobele sau cornul folosite, au, în tradiÅ£ia populară, rolul de a alunga răul de la casa omului mai ales la răscrucea dintre ani.
CăiuÅ£ii, cum sunt numiÅ£i în zonă, au încântat auzul prin clinchetul zurgălăilor ÅŸi prin strigăturile populare rostite. De asemenea, oamenii au putut privi dansul calului, foarte frumos împodobit, care, dansând în cerc, a delimitat un spaÅ£iu protector, acest animal fiind considerat în tradiÅ£ia populară un protector al casei.
Å¢apii din FloreÅŸti, care au trecut pragul gazdelor, se deosebesc prin portul lor. Ei sunt îmbrăcaÅ£i nu în covoare tradiÅ£ionale, ci în stuf. Ursul a provocat râsul spectatorilor prin tumbele făcute. Aceste două obiceiuri, Å¢apul ÅŸi Ursul, conÅ£in un moment în care protagonistul moare ÅŸi apoi învie, lucru care sugerează sfârÅŸitul anului vechi ÅŸi începutul anului nou.
Banda lui Coroi a fost un alt moment care i-a Å£inut pe spectatori cu sufletul la gură. Povestea acestui haiduc este cunoscută în zonă, de asemenea ÅŸi cele ale altor haiduci, Palinciuc, Jianu ÅŸi Bujor. Åži acest obicei are aceeaÅŸi însemnătate de a ura un an nou îmbelÅŸugat ferit de orice lucru rău.
Programul artistic s-a desfăşurat în paralel cu un concurs sponsorizat de Primăria comunei Todireni. Juriul, format din domnul primar al comunei, prof.Toma Petru, doamna director a Åžcolii de Arte ÅŸi Meserii prof. Gireadă BrânduÅŸa ÅŸi un cadru didactic al ÅŸcolii, prof. Gontineac Maria, a evaluat fiecare moment artistic ÅŸi a premiat pe participanÅ£i. S-au oferit trei premii, patru menÅ£iuni ÅŸi un premiu special pentru elevii care au jucat rolul gazdelor.
Atât domnul primar, cât ÅŸi doamna director, în cuvântul Å£inut, ÅŸi-au exprimat bucuria că aceÅŸti copii au reuÅŸit prin jocul la care au participat să păstreze ÅŸi să transmită tradiÅ£ia populară românească. "Dacă înainte obiceiuri precum Ursul, Å¢apul, Banta, Capra erau practicate de tinerii liberaÅ£i din armată, astăzi acest rol l-au preluat cei mai mici, care încă se bucură de gratuitatea jocului", a observat domnul primar Sorin Toma.
Această activitate, însoÅ£ită ÅŸi de premii, a reuÅŸit sa bucure mai ales pe copii, care au trecut peste emoÅ£ii ÅŸi care, pe viitor, vor trece poate peste foloasele materiale obÅ£inute ÅŸi vor promova tradiÅ£iile populare din dragoste pentru frumuseÅ£ea ÅŸi bogăţia spirituală a acestora.
(Prof. Limba romana Dundev Elena)
