Avem o recoltă cu 40% mai mare ca anul trecut la grâu, şi creşteri importante la alte recolte de cereale, potrivit autorităţilor, dar preţurile au scăzut dramatic, ceea ce subţiază la maximum câştigurile agricultorilor. EVZ a identificat cel puţin cinci elemente, măsuri nefaste ale Ministerului Agriculturii, condus de Daniel Constantin, completate de jocuri murdare ale pieţei, din cauza cărora ne-am ratat şansa de a profita de pe urma unui an agricol bun, ceea ce va avea cu siguranţă impact şi asupra creşterii economice.
1. Un posibil cartel al traderilor care au fixat preţurile la cereale. De câteva săptămâni bune, principalii jucători din domeniu au tras semnale de alarmă că preţurile obţinute din vânzarea recoltei sunt cu 40 – 45% mai mic decât anul trecut, şi nu doar pentru că este o producţie excepţională, ci şi din cauză că la mijloc ar fi o înţelegere a cumpărătorilor. Ieri, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie în rândul "greilor" care fac achiziţii pe piaţa cerealelor, suspectând o posibilă înţelegere asupra preţului acestora. Concret, se bănuieşte că aceştia s-ar fi înţeles să acorde un preţ redus producătorilor agricoli pentru cereale, ceea ce a scăzut substanţial veniturile celor din urmă. "Având în vedere perisabilitatea produselor şi lipsa posibilităţilor de depozitare, este mult mai probabil ca o înţelegere anticoncurenţială între comercianţi să fie pusă în practică în această perioadă, când oferta de cereale este mare", a declarat ieri Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. "Este o mare nemulţumire la nivel de agricultori, pentru că între 140-145 de euro la nivel de fermier şi 197 de euro cât se vinde grâul românesc în Egipt e o diferenţă majoră", spunea zilele trecute Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii, în cadrul unei emisiuni televizate.
2. Daniel Constantin a eliminat certificatele de depozit. Astfel, de departe cea mai nefastă măsură a autorităţilor este, potrivit agricultorilor, eliminarea în acest an a certificatelor de depozit. În anii agricoli buni, producătorii aveau alternativa de a depozita producţia primind de la Fondul Naţional de Garantare a Creditului Rural certificate de depozit în baza cărora puteau lua credite care acopereau 80% din contravaloarea depozitului. Ulterior, când preţul cerealelor creştea, vindeau cu un câştig bun. Or, în 2013, statul nu a mai avut bani pentru a acorda aceste garanţii sub formă de certificate.
"Certificatul de depozit a fost suspendat pentru că nu a beneficiat în continuare de fondul de garantare, de garanţii de la bugetul de stat, respectiv o limită de 42 de milioane de euro care a fost aprobată pe ordonanţa din 2009", a spus, ieri, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Ştefan Poenaru, unul dintre cei mai importanţi producători de cereale din România, acuză eliminarea certificatelor de depozit, care ajutau mult producătorii în negocierea preţurilor. "Scoaterea lor a fost cea mai mare prostie făcută de un guvern agricultorilor", a spus Poenaru pentru EVZ. În lipsa certificatelor prin care puteau obţine credite, producătorii, lipsiţi de lichidităţi, au scos marfa la vânzare, pentru un preţ mic, dictat de traderi. Ştefan Poenaru spune că lucrurile nu sunt deloc în regulă pentru agricultori. "Producţia agricolă (la grâu, orz, rapiţă, floareasoarelui etc.) a crescut cu 20-25% în medie faţă anul trecut, dar nivelul preţurilor a scăzut cu 40-45%, astfel că avem o pierdere faţă de 2012", a declarat pentru Evenimentul zilei omul de afaceri.
3. Executivul a anulat subvenţiile la motorină. În plus, la prima rectificare din acest an, de la finalul lunii iulie, Executivul a tăiat fondurile pentru acordarea de subvenţii la motorină agricultorilor, respectiv 61 de milioane de lei, a spus pentru EVZ Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Prin intermediul subvenţiei, agri cultorii beneficiau de o acciză substanţial redusă la motorină, de la peste 300 de euro/1000 de litri la 21 de euro/1.000 de litri, a explicat pentru EVZ Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. "Problema nu este doar de lipsă de fonduri, ci şi că aceste subvenţii nu ajungeau la cine trebuie. Se beneficia de facilităţi la scară largă. În alte ţări se vinde motorină colorată, care poate fi achiziţionată doar de la anumiţi furnizori. Dacă eşti prins cu motorină colorată şi lucrezi în afara sistemului, atunci esti penalizat", a comentat pentru EVZ un oficial din Ministerul Agriculturii.
4. Autorităţile nu au renegociat cu Comisia Europeană preţul de intervenţie. Astfel agricultorii puteau ieşi în câştig în acest an dacă aveau un preţ bun de intervenţie, susţin specialiştii.
Adrian Rădulescu, fost secretar de stat din Ministerul Agriculturii, a declarat pentru EVZ că autorităţile nu au renegociat cu Comisia Europeană un preţ de intenvenţie. "Am rămas la nivelul din 2007, de 101 de euro pe tonă, când, în mod normal, în urma renegocierii putem obţine 150 – 160 de euro, cât au obţinut alte state. APIA a fi fost obligată să cumpere de la agricultori la acest preţ, cu bani de la Comisia Europeană, urmând ca Autoritatea să îl valorifice atunci când preţul avea să crească", a spus pentru EVZ Rădulescu.
Dacă exista un preţ bun oferit de APIA, atunci producătorii aveau o alternativă la oferta care a venit din partea traderilor.
5. Autorităţile nu au făcut niciun demers pentru a deschide accesul spre o bursă a cerealelor. "Din păcate, în perioada 2007 - 2013, agricultorii au preferat să investească în utilaje şi nu în capacităţi de depozitare, care le-ar fi putut deschide accesul spre bursele de mărfuri", a mai spus Rădulescu.
"Dacă vrei să ieşi pe bursă, trebuie să ai capacităţi de depozitare agreate de Comisia Europeană cu o capacitate de stocare de cel puţin 200.000 de tone, ceea ce în momentul de faţă lipseşte României", a explicat el.
Consiliul Concurenţei ancheteză un posibil cartel
Ieri, Consiliul Concurenţei a anunţat că a efectuat inspecţii inopinate la 12 sedii şi puncte de lucru ale principalelor companii de pe piaţa comercializării cerealelor din Bucureşti şi din ţară. Investigaţia priveşte o posibilă înţelegere anticoncurenţială pentru fixarea preţurilor la achiziţia cerealelor. Companiile inspectate sunt: Agricover, Alfred C. Toepfer, Ameropa, Brise Agricultura, Brise Group, Bunge, Cargill, Glencore, Nidera, United Grain. Documentele şi declaraţiile ridicate în cadrul acestor inspecţii se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei, a anunţat Consiliul Concurenţei. Dacă CC va constata încălcarea regulilor concurenţei, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.
Un preţ prea mic
Investigaţia a fost pornită pe baza semnalelor din piaţă, inclusiv din presă, privind scăderea mai accentuată a preţurilor la cereale în România faţă de alte state. "Poate fi o explicaţie economică, dar şi o înţelegere între participanţii la piaţă să ducă preţul mai jos", ne-a declarat Chiriţoiu, ieri. Întrebat dacă a primit informaţii că ar exista totuşi anumite înţelegeri între traderi, şeful Autorităţii pentru Concurenţă a spus că "sunt semnale care ne-au venit din colaborarea cu alte instituţii ale statului, Serviciul de Informaţii şi Parchetul".
Citiţi pe evz.ro
