Conducerea Universităţii "Al.I. Cuza" Iasi ţine anual evidenţa situaţiei absolvenţilor pe piaţa muncii. Din mai 2011 până în decembrie 2012, aproape 11.000 de tineri au răspuns unui chestionar, oferind informaţii despre cât de repede reuşesc să se anagajeze după ce şi-au terminat studiile. "Este primul studiu cu un grup atât de mare de respondenţi. Angajabilitatea a devenit un indicator la evaluarea universităţilor. `Cuza` a luat iniţiativa de a face studii anual, iar acum avem cea mai mare bază de date dintre universităţile româneşti", declară Carmen Creţu, prorector UAIC. Statisticile însă nu sunt tocmai îmbucurătoare. Dintre absolvenţii de studii de licenţă, puţin peste jumătate reuşesc să se angajeze. Însă, cum nu îşi permit să facă mofturi, tinerii optează de multe ori pentru un loc de muncă ce nu intră în domeniul studiilor absolvite.

Cele mai ofertate facultăţi
 
După centralizarea datelor, cel mai bine cotată facultate este cea de Informatică. Piaţa IT din Iaşi este în plină expansiune, 67% dintre absolvenţi reuşind să îşi găsească un loc de muncă în domeniu. Urmează Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, cu 64% dintre absolvenţi integraţi pe piaţa muncii. Dintre aceştia însă, numai două treimi găsesc un job care corespunde specializării. Matematicienii se angajează în proporţie de 62%, aici 80% dintre ei rămânând fideli ştiinţei pe care au studiat-o. Singura facultate care mai depăşeşte pragul de 60% este Teologia Ortodoxă. Pentru fizicieni şi chimişti, rezultatele sunt similare. Aproximativ 53% dintre ei profesează imediat după înche­ierea studiilor, dar mai mult de o treime aleg să se reprofileze, întrucât piaţa muncii nu este suficient de generoasă. La Litere, procentul de angajare a absolvenţilor este de 56,6%, dar, din nou, o bună parte din ei sunt forţaţi să muncească în alte domenii decât cele studiate.

"La noi, situaţia nu este aşa complexă ca la alte fa­cultăţi. La noi, angajarea se face în interiorul sistemului educa­ţional. Absolvenţii noştri sunt oameni care merg pe programe de predare, devin profesori. Faptul că doar 56% sunt angajaţi arată că aceasta este popularitatea meseriei de profesor printre ei. Nu cred că studiul arată o absenţă a interesului pentru alte domenii. Cred că mulţi sunt angajaţi în companii şi se pierde urma lor, alţii pleacă la studii în străinătate. 56% e în zona onorabilului, punând în contextul economiei de astăzi", crede Codrin Cuţitaru, decanul Facultăţii de Litere.

"Mi se pare totuşi bun"
 
Optimist este şi decanul Facul­tăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, care subliniază că există o strategie pentru susţinerea studenţilor. Deşi concurenţa la ad­mitere este ridicată, numai 54,7 % dintre absolvenţii de FEAA obţin un loc de muncă.

"Procentul de peste 50% mi se pare totuşi bun. Sigur că noi am dori să fie un procent mai mare. Avem deja multe acţiuni în această direcţie, o mai bună colaborare cu mediul de afaceri, o extindere a internship-urilor pe perioada de vară, a vacanţelor. Avem acţiuni la care invităm firme să îşi prezinte oferta, să discute despre şansele de integrare a noilor absolvenţi, despre cerinţele pe care le pun ei la angajare. Am fost angrenaţi în proiecte care au ca obiectiv tocmai o creştere a gradului de angajabilitate, absolvenţii noştri sunt îndrumaţi să îşi deschidă propria afa­cere. Situaţia perfectă este greu de atins, dar, în măsura în care se discută despre criza economică, despre scăderea ofertei pe piaţa locurilor de muncă, asemenea procente sunt convingătoare", arată Dinu Airinei.
 
Unde sunt cele mai mari probleme
 
Şapte dintre facultăţile de la Universitatea Cuza“ au obţinut rezultate sub 50% la procentul de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor. Astfel, la Sport avem doar 48,6% angajaţi, la Filosofie -46,5%, la Drept -43,6%, la Istorie -43%, iar la Teologie Catolică - 41,4%. Codaşele clasamentului sunt Facultatea de Biologie (40%) şi cea de Geografie şi Geologie (35,5%). În ambele cazuri, doar jumătate dintre foştii studenţi angajaţi folosesc cunoştinţele acumulate de-a lungul anilor de studii, lucrând în domeniu.

"Mi se pare firesc, pentru că domeniul didactic la aceste discipline a avut de suferit în urma reformei în învăţământul preuniversitar. Absorbţia în învă­ţă­mânt este diminuată", a explicat Constatin Rusu, profesor la Geografie, procentajul atât de scăzut.

Deşi s-ar crede că tinerii licenţiaţi neangajaţi preferă să îşi continue studiile, statistica arată că doar 55% dintre ei iau în calcul această opţiune. 34% sunt fără loc de muncă, 6% sunt liber profesionişti, 1% antreprenori, iar 4% au declarat că sunt "în altă situaţie".

Facultăţile tehnice sunt şi ele în regres
 
Nici la Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" studenţii nu o duc mai bine. O analiză a datelor despre inserţia profesională din 2006 până în 2011 arată o scădere îngrijo­rătoare a procentelor. Cele mai ofertante facultăţi sunt Automatică şi Calculatoare, Construcţii şi Instalaţii şi Arhitectură, unde, în 2011, aproape 80% dintre absolvenţi îşi găseau un loc de muncă. La aceleaşi specializări, în 2006, angajarea era de aproape 100%. La Inginerie Electrică, 68% dintre absolvenţi se angajează (faţă de 80% în 2006), la Electronică - 60% (faţă de 93% în 2006), iar la Mecanică doar 50% (faţă de 85% în 2006).

O scădere de 30% s-a înregistrat la Inginerie Chimică, unde doar 46% dintre absolvenţii din 2011 s-au angajat. Rezultatele sunt mai îngrijorătoare la Facultatea de Construcţii de Maşini, unde, în 2006, absolvenţii obţineau un loc de muncă în proporţie de 90%, spre deosebire de anul 2011, când procentul de angajare este de 43%. O scădere similară se înregistrează la Ştiinţa şi Ingineria Materialelor: 80% angajaţi în 2006, doar 35% în 2011.

Puţini absolvenţi de Hidro­tehnică sau Textile au reuşit să se angajeze în ultimii ani (55, respectiv 53%), dar nici în 2006 situaţia nu era mai fericită (43, respectiv 38%). Procentul celor care, dintre cei ce s-au angajat, lucrează şi în domeniul în care s-au pregătit nu este însă cunoscut la UTI. În pri­vinţa celorlalte universităţi ieşeni, acestea nu deţin date în sensul de mai sus.

ziaruldeiasi.ro