A venit frigul, dar căciulile din blană nu mai sunt la mare căutare, fie datorită prețului mare, fie că sunt considerate demodate.
În pieţele din Botoşani, tăbăcarii trag de clienţi ca să îşi vândă produsele 100% naturale, deși o căciulă din pielicele de Karakul nu constă mai mult de 180 de lei şi este garantată un deceniu. Cu toate acestea, botoşănenii preferă produsele ieftine, importate din China, potrivit adevarul.ro
Cu sau fără clape, căciulile de miel Karakul arătau, totodată, starea socială a purtătorului. Exemplul era dat chiar de Nicolae Ceaușescu, care prefera Astrahanul şi Karakulul, comandate direct de la staţiunea de cercetare din Popăuţi.
Celebrele cuşme de miel au devenit amintire, deşi sunt potrivite pentru temperaturile scăzute din nordul ţării. Şi numărul producătorilor scade de la an la an din cauza cererii reduse de pe piaţă, conform adevarul.ro
Ionel Brâuşor, tăbăcar din Botoșani susține că „în Botoşani nu cred că mai suntem zece tăbăcari. Înainte, concurenţa era foarte mare şi abia făceam faţă comenzilor. Oamenii nu mai au nici bani şi nici dorinţa de a-şi cumpăra lucruri de calitate. Ne-au invadat chinezii cu sinteticele lor ieftine care nu ţin de cald la -10 grade“.
În Piaţa Centrală, o căciulă de Karakul constă între 120 şi 180 de lei şi este garantată cel puţin un deceniu. Cu toate acestea, botoşănenii, chiar şi cei mai în vârstă, preferă produsele importate din China.
„Când este târg, mai vin ţăranii şi cumpără câte o căciulă. Oamenii de la sate ştiu ce e bun şi de valoare. Ei vor însă să cumpere pe nimic. Am dat căciuli de Karakul şi cu 100 de lei“, afirmă Gheorghe Ripiceanu, unul dintre puţinii tăbăcari din oraşul Botoșani, care încearcă să ducă tradiţia mai departe.
Botoşănenii însă găsesc căciulile de miel demodate şi poartă şapcă, fes ori bască tricotate sau din piele sintetică: „Cine mai poartă cuşmă din miel? Or fi călduroase, dar sunt demodate. Numai Ceauşescu purta“, consideră Daniel Iftimie, agent comercial.
Pe de altă parte, Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor (SCDCOC) ”Popăuți” susține că, de obicei, ”comenzile pentru astfel de căciuli vin de prin Transilvania, acolo unde, spre deosebire de Moldova și Muntenia, fermierii nu concep să poarte altceva pe cap”.
”Sunt în general cei din zona Ardealului, sibieni, ei sunt mari crescători de oi, țurcană, și au câte 2.000 – 3.000 de oi, care nu sunt bune pentru pielicele, ele sunt pentru lână, carne, lapte. Și pe ei n-o să îi vedeți că poartă fesuri. Ei, în ziua de duminică, la sărbătoare sau la biserică atunci când se duc, își pun ținuta acea tradițională și căciula de karakul”, afirmă Ionică Nechifor.
Ionică Nechifor susține că ”oierii nu se încadrează în regulamentul european care interzice creșterea animalelor și sacrificarea lor pentru blănuri întrucât aceștia au în paralel și producție de carne și lapte. Nici cererea nu mai este ca altădată, așa că miei crescuți pentru blană ajung să fie vânduți pentru carne”, potrivit ziare.com
Întrucât cererea a scăzut considerabil, s-a ajuns în situația în care mieii din rasa karakul, crescuți în principal pentru blana din care se fabrică paltoane și căciuli, să fie utilizați în alte scopuri.