În administraţiile locale "vor fi probleme"
Mihai Şeitan, ministrul Muncii, a spus că nu au fost stabilite criterii standard pentru cei care vor fi daţi afară, urmând ca fiecare instituţie să aibă propriile politici în acest sens. De unde vor pleca cei mai mulţi oameni?
"Este greu de spus. În administraţiile locale vor fi probleme. Acolo se întâmplă nişte minuni. Sunt sate cu 1.000 de locuitori care au personal la primărie cât un oraş cu 5.000 de oameni. Pe ei nu-i interesează, pentru că, chiar dacă nu încasează taxe la bugetul local, primesc bani de la bugetul de stat. Acolo trebuie făcută ordine", este de părere Şeitan. Acesta a mai explicat că o altă metodă de a scădere a numărului de funcţionari publici este cea în care, pe posturile libere nu se mai fac angajări. El a exemplificat cu cei care se apropie de vârsta pensionării. "Sunt oameni care se apropie de pensia anticipată. Vorbesc cu ei, poate vor să se retragă la pensie anticipată, că nu-i pot obliga", a spus Şeitan.
17.000 de funcţionari vor pleca din primării
Din cei circa 100.000 de concediaţi, 17.000 vor proveni din MAI, mai precis din unităţile administrativ -teritoriale, adică în special de la primăriile şi consiliile judeţene din ţară. Întrebat de presă dacă este de acord cu acest proiect, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a făcut câteva precizări. "Vom propune miercuri, la Guvern, o notă în care prezentăm trei variante ale acestor acte normative(…) Nu poţi să mergi otova numai pe numărul de populaţie în aceste structuri, trebuie să ţii cont şi de responsabilităţile lor", a explicat Blaga, pentru Gandul.
Sindicatele pregătesc proteste
Bogdan Hossu, preşedintele "Cartel Alfa", a declarat pentru Mediafax că proiectele de acte normative cu disponibilizările sunt făcute de contabili, nu de experţi, iar sindicatele se pregătesc de proteste. Şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a declarat în luna august, la finalul primei evaluări a acordului stand-by, că ponderea cheltuielilor cu salariile din sectorul bugetar va fi redusă anual cu 0,5% din PIB, din 2010, astfel încât să reprezinte sub 6% din PIB după următorii 4-5 ani.
