După decizia Curții, judecătorii CCR trebuie să redacteze motivarea care va conține motivele pentru care au fost anulate alegerile și să detalieze calea de urmat.
De asemenea, judecătorii trebuie să decidă ce se întâmplă cu mandatul președintelui în funcție, care expiră pe 21 decembrie și care poate fi prelungit potrivit Constituției, prin lege, în caz de război sau de catastrofă.
Articolul 83 din Constituție prevede, de asemenea, că „Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.”
Ce se întâmplă, după anularea alegerilor
În comunicatul de presă, Curtea transmite că „procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.”
Potrivit unor surse ale publicației Antena3 CNN, procesul electoral se va relua de la strângerea de semnături. Asta înseamnă anunțarea unor noi candidaturi, strângerea de semnături, depunerea candidaturilor, validarea acestora și începerea campanei electorale.
Important de menționat, după depunerea candidaturilor acestea pot fi constestate la Curtea Constituțională.
În legătură cu data alegerilor prezidențiale, aceasta va fi stabilită după motivarea Curții. Surse politice spun că data scrutinului va fi stabilită de actualul guvern până la validarea noului Parlament, adică după data de 21 decembrie.
Aceleași surse spun că alegerile vor fi organizate, cel mai probabil anul viitor, în primăvară, ținând cont că trebuie urmați toți pașii legislativi, inclusiv perioada necesară pentru strângerea semnăturilor, depunerea candidaturilor și perioada de campanie electorală, adică cel puțin 90 de zile.