Curtea Constitutionala (CC) sustine ca Legea uninominalului pur propusa de USL reglementeza prevederi prin care se tinde catre o solutie legislativa ce nu respecta vointa exprimata de popor la referendumul din 2009, ceea ce contravine Constitutiei, informeaza rtv.net.

Curtea Constitutionala a dezbatut in 27 iunie sesizarea PDL in cazul legii privind sistemul uninominal de vot propusa de USL, care prevede ca vor fi alesi deputati si senatori cei care au castigat colegiul in care au candidat si prin care pragul electoral a fost eliminat. Curtea a decis ca Legea uninominalului pur este neconstitutionala, iar motivarea deciziei s-a publicat miercuri.

Sesizarea a fost inaintata de 54 de deputati apartinand Grupului parlamentar al PDL, iar Curtea a constatat ca aceasta este intemeiata si urmeaza a fi admisa, pentru urmatoarele considerente:

-  Legea criticata incalca dispozitiile constitutionale ale art.1 alin.(3), potrivit carora "Romania este stat de drept […]", ale art.2 – Suveranitatea si ale art.61- Rolul si structura (Parlamentului), intrucat consacra o solutie legislativa contrara vointei poporului exprimata la referendumul national din data de 22 noiembrie 2009.

- Curtea constata ca, la data de 22 octombrie 2009, presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr.1.507 pentru organizarea unui referendum national, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul roman sa-si exprime vointa cu privire la doua probleme de interes national: trecerea la un Parlament unicameral si reducerea numarului de parlamentari la maximum 300 de persoane.

- Pana la momentul adoptarii legii criticate in prezenta cauza, optiunea poporului in sensul reducerii numarului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementari legislative. In ceea ce priveste reglementarea criticata, aceasta modifica legea electorala, respectiv Legea 35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin poate determina o crestere a numarului de parlamentari, care nu respecta vointa poporului exprimata la referendum.

- Or, referendumul, indiferent de caracterul sau - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului national din anul 2009, reprezinta o modalitate de exercitare a suveranitatii nationale.

- Art.2 din Constitutie prevede in acest sens ca "Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum" Cu privire la acest text din Legea fundamentala, Curtea Constitutionala a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, ca "exprima vointa constituantului roman, potrivit careia, in cadrul democratiei reprezentative, suveranitatea nationala apartine intradevar poporului roman, insa aceasta nu poate fi exercitata intr-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirecta, mijlocita, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urma reprezinta expresia suveranitatii nationale, manifestata prin exprimarea vointei cetatenilor in cadrul alegerilor libere, periodice si corecte, precum si prin referendum".

- Intrucat pot exista situatii in care problematica asupra careia poporul este chemat sa isi exprime vointa sa afecteze interesele reprezentantilor alesi (cum este cazul reducerii numarului de parlamentari sau al reducerii indemnizatiilor parlamentarilor), Comisia de la Venetia, in documentul intitulat Linii directoare pentru organizarea referendumului, adoptat la cea de-a 68-a sesiune plenara (13-14 octombrie 2007), a retinut ca efectele referendumului trebuie sa fie expres prevazute in Constitutie sau prin lege, fie ca referendumul este consultativ, fie ca este decizional.

Totodata, este preferabil ca un referendum asupra chestiunilor de principiu sau a altor propuneri formulate generic sa aiba caracter consultativ. Daca insa are caracter decizional, trebuie sa existe norme care sa prevada in mod expres procedura ulterioara.

- Faptul ca, in cazul referendumului consultativ, nu este stabilita o astfel de procedura ulterioara, nu se traduce intr-o lipsa a efectelor acestui referendum. Nici nu ar fi admisibil intr-un stat de drept ca vointa populara, exprimata cu o larga majoritate (in cazul de fata, 83,31% dintre voturile valabil exprimate), sa fie ignorata de reprezentantii alesi ai poporului.

- In acelasi sens, intr-o cauza in care a avut a se pronunta cu privire la efectele referendumului consultativ, Curtea Suprema a Canadei a statuat ca "ordinea constitutionala canadiana existenta nu poate ramane indiferenta in fata expresiei clare a unei majoritati clare a cetatenilor din Quebec " exprimata cu prilejul unui asemenea referendum. (Renvoi relatif à la sécession du Québec, 1998, R.C.S. 217, par.92).

- Tot astfel, practica statelor democratice releva faptul ca reprezentantii poporului sunt in mod substantial legati de rezultatele consultarilor populare. Astfel, de exemplu, in Norvegia, un referendum consultativ a condus, in anul 1972, la respingerea aderarii la Comunitatile Europene, in contextul in care majoritatea membrilor Parlamentului erau in favoarea aderarii. Tot astfel, in Danemarca, un referendum consultativ a permis ca Actului Unic European, initial respins de Parlamentul danez, sa fie ratificat. Asadar, chiar daca, teoretic, reprezentantii alesi ai poporului sunt liberi sa decida distinct de vointa populara, in practica se supun acestei vointe.

- Din aceasta perspectiva, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, in principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a vointei populare - aceasta vointa nu poate fi ignorata de alesii poporului, intrucat este o expresie a suveranitatii nationale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, in sensul ca necesita interventia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune in opera vointa exprimata de corpul electoral.

-  Aceasta interpretare se intemeiaza si pe principiul loialitatii constitutionale, desprins si interpretat prin coroborarea dispozitiilor constitutionale ale art.1 - Statul roman, art.2 - Suveranitatea si art.61 - Rolul si structura (Parlamentului), principiu care, in aceasta materie, impune ca autoritatile cu competente decizionale in domeniile vizate de problematica supusa referendumului (in cazul de fata Parlamentul) sa ia in considerare, sa analizeze si sa identifice modaliati de punere in practica a vointa exprimata de popor. O alta viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exercitiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.

-  Pentru aceste considerente, Curtea Constitutionala a constatat ca reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o solutie legislativa care nu respecta vointa exprimata de popor la referendumul consultativ mentionat este in contradictie cu prevederile constitutionale ale art.1, 2 si 61.