Daca ameţeala nu e un episod unic, ci se repeta la intervale de timp, daca e însoţita de greţuri, dureri de cap, de urechi, de tremuraturi, daca simţi, în paralel, ca nu ai suficient aer, amorţeli şi înţepaturi la nivelul membrelor, palpitaţii, durere în piept, confuzie, atunci e cazul sa treci pragul cabinetului medical.

Daca ameţeala ţine doar câteva clipe, pacienţii sunt îndrumaţi catre neurolog. Pe de alta parte, când vertijul ţine ore în şir şi chiar zile, e însoţit de tulburari de auz, de greţuri şi varsaturi, specialistul ORL da verdictul, putând fi vorba de o afecţiune a urechii interne.

În alte cazuri, cardiologul are ultimul cuvânt. Prin urmare, o vizita la medicul de familie e primul pas.
 
Care pot fi cauzele ameţelilor

Senzaţia de alunecare în gol se poate produce când scade brusc nivelul zaharului în sânge sau când anemia îşi face simţita prezenţa. De se întâmpla sa nu mai vezi pe unde mergi, pot fi afecţiuni ale ochilor, ale inimii ori ale urechilor. Şi lipsa unor vitamine şi minerale din organism se manifesta în acest fel. Spondiloza cervicala este una dintre principalele "vinovate" pentru ameţeli.

În cazuri grave, se poate suspecta un hematom cerebral ori o tumora la nivelul capului, mai ales daca apar şi migrene. Când simţi ca se învârte totul în jur, e posibil ca sindromul vertiginos sa fie responsabil. Ritmul neregulat al batailor inimii, sau aritmia cardiaca, poate determina creşterea sau scaderea tensiunii arteriale, ceea ce poate fi resimţit de catre suferind şi prin ameţeala şi leşin. Iar fibrilaţia este cea mai cunoscuta forma de aritmie.

Ameţelile şi bolile cardiace

"Deşi, în multe cazuri, nu prezinta simptome, fibrilaţia atriala se diagnosticheaza uşor. E nevoie doar de un stetoscop şi de o ureche antrenata. Netratata, aceasta prezinta risc major pentru accidente vasculare cerebrale, accidente ischemice, insuficienţa cardiaca, infarct. Nu e o boala ca atare, ci un simptom care poate ascunde foarte multe afecţiuni grave. De multe ori, bolile cardiovasculare sunt subestimate. Insuficienţa cardiaca are un prognostic la 5 ani, mai prost decât majoritatea formelor de cancer, adica mai mulţi pacienţi depistaţi cu insuficienţa cardiaca severa mor în primii 5 ani de la diagnosticare decât cei diagnosticaţi cu majoritatea formelor de cancer. Rolul medicului de familie este acela de a îndruma rapid pacientul catre specialişti", spune doctor Rodica Tanasescu presedintele Societaţii Naţionale de Medicina Familiei.

unica.ro