Daca nu se monteaza parazapezi si in urmatorii ani drumurile nationale si caile ferate vor fi vulnerabile in fata viscolului. Din toamna, Ministerul Mediului va incepe plantarea de perdele forestiere de protectie, insa efectul lor se va face simtit abia peste cinci ani, scrie capital.ro.

Viscolul cumplit din ultima luna care a maturat sudul tarii readuce in actualitate o problema mai veche a sistemului romanesc de transporturi. Atat autostrazile, cat si drumurile nationale si caile ferate devin impracticabile la cateva ore dupa ce vantul a viscolit zapada.

Masini blocate sub zeci de tone de omat, trenuri care s-au tot plimbat prin Baragan 60 de ore pentru a ajunge, in final, acolo de unde au plecat – aceasta a fost imaginea apocaliptica ce a caracterizat in ultima luna mai multe judete din sud-estul tarii. Si totusi, chiar nu exista nicio metoda pentru ca numarul cailor de comunicatii blocate sa fie redus, astfel incat cateva zile de viscol sa nu mai paralizeze total Romania?

Cea mai eficienta solutie pe termen lung este cea a infiintarii perdelelor forestiere de protectie. Legislatia in acest sens exista inca de acum opt ani de zile (HG nr. 994/2004), insa pana anul trecut ea a fost total ineficienta. Din cauza ambiguitatilor textului de act normativ, nu s-a facut mai nimic.

In perioada 2005-2006 s-au realizat documentatiile tehnico-economice pentru infiintarea unei suprafete de 19.965 hectare de perdele forestiere de protectie, din care 3.460 ha pentru protectia cailor de comunicatii. Tinand cont de faptul ca o perdea forestiera, pentru a fi eficienta, trebuie sa aiba o latime de 20 pana la 40 de metri, cele 3.460 de hectare s-ar fi tradus in aproximativ 1.150 km de drumuri sau cai ferate.

Pana in prezent, au fost contractate doar opt obiective de investitii (trei in judetul Olt, tot atatea in Dolj si doua in Botosani) pentru reabilitarea perdelelor forestiere de protectie a cailor ferate. Potrivit statisticilor Ministerului Mediului, suprafata totala contractata ajunge la 29 de hectare (nici 10 km), adica la 0,84% din cat ar fi trebuit realizat!

Principalul avantaj al celor de la CFR a fost ca terenurile respective erau proprietate publica, aflate in administrarea companiei de cai ferate, deci nu a fost nevoie de exproprieri.

Diametral opus au stat lucrurile in ceea ce priveste drumurile nationale si, mai ales, autostrazile. "Vechiul act normativ mergea pe principiul acceptului proprietarilor in cazul infiintarii perdelelor forestiere, iar terenurile situate de-a lungul drumurilor nationale si autostrazilor erau foarte scumpe", a declarat pentru Capital Cristian Apostol, secretar de stat la Ministerul Mediului.

Din 2010, de cand a preluat functia de demintar la ministerul mentionat, prioritatea lui Apostol a fost modificarea legislatiei, lucru care a fost finalizat in toamna anului trecut, prin adoptarea de catre Parlament a Legii nr. 213/2011.

Asa ca lucrarile de impadurire vor incepe abia in acest an, in toamna. Pentru aceasta operatiune, care va fi derulata de Romsilva, exista bugetata in 2012 suma de patru milioane de lei pentru exproprieri, bani care ar ajunge pentru perdele de protectie pe o distanta de pana la 150 km de-a lungul cailor de comunicatii. Lungimea ar putea fi mai mare, avand in vedere ca legea prevede posibilitatea de a nu se face exproprieri atunci cand proprietarul este de acord sa puna la dispozitie terenul.

Daca isi cedeaza pamantul cu titlul gratuit, proprietarul primeste de la stat un fel de renta egala cu de zece ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior pentru fiecare hectar, adica 710 lei/an/ha la valoarea de acum.

Si totusi, vom mai avea de asteptat pana cand soferii vor vedea efectele impaduririlor. "Pentru a se face simtite primele efecte, va trebui sa mai treaca o perioada cuprinsa intre trei si cinci ani", avertizeaza Apostol, conform capital.ro.