Peste 2.800 de persoane şi-au pierdut locul de muncă la nivel naţional in ianuarie-februarie, cu circa 40% mai puţin decât anul trecut in aceeasi perioada, dar primele doua luni sunt irelevante pentru întregul an. Concentrând cel mai mare număr de angajaţi, raportat la judeţele ţării, oraşul Bucureşti conduce în 2014 topul concedierilor şi pe cel al disponibilizărilor făcute de o singură firmă, aceasta activând în domeniul protecţiei şi pazei, potrivit datelor furnizate EVZ de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Alături de companii din Bucureşti, cele din judeţele Vaslui, Vâlcea şi Bacău au făcut mai mult de o sută de concedieri, în 2014. În unele zone, acesta este efectul mega-disponibilizărilor de anul trecut. În Vâlcea, de exemplu, scăderea activităţii la Oltchim, care funcţionează de mai bine de un an la mai puţin de 20% din capacitate, a atras diminuarea afacerilor altor parteneri ai combinatului, de unde şi numărul mare de concedieri din zonă.

Judeţele care au scapat de concedieri majore in 2013 si unde nu au existat angajaţi trimişi în şomaj in 2014 au reprezentat doar un sfert din ţară: Satu Mare, Botoşani, Mureş, Bistriţa Năsăud, Harghita, Covasna, Sibiu, Arad, Vrancea, Brăila, Constanţa, Caras Severin, Gorj, Argeş, Teleorman.

Anul trecut, în fruntea clasamentului ca număr de persoane concediate s-a aflat Posta Romana, cu circa 3.000 de disponibilizati, disipati in intreaga tara. Comcedieri care au afectat puternic anumite zone au fost la Oltchim (Valcea), de unde au plecat peste 900 de angajaţi, dar şi companiile private din construcţii, de exemplu Tehnostrade (Bacau), firma lui Dorinel Umbrărescu, care a trimis aproape 1.000 de salariaţi în şomaj. În top se află şi concedierile de la Mechel Câmpia Turzii, şi cele de la combinatul Chimic Amurco din Bacău.

Dacă statul s-ar putea feri de concedieri în 2014, mediul privat ar putea fi nevoit să recurgă la restructurări serioase. Zilele trecute au fost mitinguri ale industriaşilor, care au tras un semnal de alarmă privind creşterile de preţ la energie şi gaze. Peste 100.000 de locuri de muncă ar putea dispărea, spun investitorii. "Este o presiune pe costuri cumulată: avem creşterea de preţ la gaze şi la energie ca urmare a liberalizării şi susţinerii producătorilor de energie verde, dar şi scumpirea combustibililor", a spus, pentru EVZ, Cristian Pârvan, secretarul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.


Citiţi material complet pe evz.ro