Conform ultimelor date statistice centralizate la nivel de ţară, botoşănenii plătesc o apă mai ieftină decât vecinii lor. Forţate de condiţionalităţi impuse de diverşi finanţatori ai investiţiilor derulate în majoritatea judeţelor ţării, administraţiile publice judeţene sau municipale au fost nevoite, în mod similar ca în cazul Botoşaniului, să majoreze preţul şi tariful la serviciile de apă potabilă şi canalizare.

Astfel, atât Suceava cât şi Iaşiul au ajuns să aibă preţuri mai mari decât în Botoşani. Într-un clasament al judeţelor, alcătuit după criteriul preţului la apa potabilă, judeţul nostru se află pe locul 15, fiind depăşit şi de Bacău, Galaţi, Vâlcea, Braşov sau Constanţa.

Botoşănenii plătesc 2,27 de lei pentru mia de litri de apă, fără TVA, în timp ce în Dâmboviţa metrul cub de apă este 2,69 de lei, în Bacău e 2,62, în Iaşi costă 2,50, iar în Suceava 2,47 de lei. Costul de livrare a apei depinde de poziţia geografică a judeţului, de modalitatea în care este captată apa brută şi trimisă câtre consumatori. În anumite judeţe, în special cele de munte sau situate la mare altitudine, apa este preluată gravitaţional de reţelele de distribuţie, scutind operatorul de costurile suplimentare implicate de staţiile de pompare.

Neamţ, Braşov sau Cluj sunt astfel de exemple. Botoşaniul foloseşte peste 60 de staţii de pompare şi hidrofoare atât pentru tratare, cât şi pentru epurare sau livrare, toate consumatoare de energie electrică. Totodată, calitatea apei brute este un factor deosebit de important în stabilirea preţului de livrare.

Apele de munte faţă de cele de şes necesită operaţiuni de tratare mult simplificate. Botoşaniul are neşansa apelor de şes, care trec prin soluri argiloase. Substanţele chimice şi procedurile tehnologice de tratare sunt mai complexe şi mai costisitoare decât în multe alte judeţe.

Un alt factor ce influenţează costurile unui operator de apă şi canalizare îl reprezintă vechimea şi dimensiunile reţelelor. Botoşaniul are reţele cu o lungime totală de 1254 de kilometri, din care peste 70% trebuie înlocuite dat fiind gradul foarte avansat de uzură.

Dimensiunile sistemului botoşănean sunt depăşite doar de cele din Bucureşti, Prahova, Constanţa, Cluj şi Bistriţa Năsăud, dar sunt comparabile cu reţelele din Timiş, Braşov şi Bihor. Cheltuielile salariale ale operatorului fac de asemenea parte din costuri.

La acest capitol, din 36 de judeţe luate în calcul (şi municipiul Bucureşti), Botoşaniul este pe poziţia 30, după criteriul salariaţi/lungimea reţelelor, şi pe poziţia 31, după criteriul consumatori/salariaţi. SC Apa Grup SA Botoşani are 580 de salariaţi, mai puţini decât operatorul din Suceava (765), Neamţ (604), sau Galaţi (1037).

Numărul angajaţilor este relevant, însă, dacă este confruntat cu dimensiunile sistemului de conducte pe care trebuie să-l administreze, precum şi cu populaţia deservită. Din acest punct de vedere Botoşaniul are un salariat la 2 kilometri de conductă şi la 404 consumatori.

Dublu şi mai mult decât dublu, în comparaţie cu Botoşaniul, au judeţele Caraş Severin, Cluj, Covasna, Galaţi, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ şi Vâlcea, luându-se în calcul raportul angajaţi-lungimea conductelor.

Ca număr de angajaţi raportat la populaţia deservită, Botoşaniul are mai puţini salariaţi decât toate judeţele din Moldova: Vrancea, Neamţ, Suceava, Galaţi, Vaslui, Iaşi. (Bacăul nu a raportat date complete).

COMUNICAT DE PRESA APA GRUP BOTOSANI