A fost finalizat Raportul România Educaţiei, România cercetării al Comisei Prezidenţiale pentru Învăţământ, care oferă diagnoza şi principalele soluţii la problemele majore ale sistemului de educaţie şi cercetare din România. Printre măsurile majore se află cele referitoare la obligativitatea învăţământului şi la evaluarea elevilor. Grupa pregătitoare are caracter de obligativitate, iar elevii vor fi evaluaţi din doi in doi ani. Cea mai importantă schimbare are loc la nivelul examenului de bacalaureat, care nu mai este unic, ci se va desfăşura diferenţial pe filiere şi profiluri de licee.

1. Reorganizarea nivelurilor de învăţământ:

- Învăţământul gratuit este de 13 ani, de la clasa pregătitoare până la sfârşitul liceului, iar accesul în învăţământul liceal este garantat pentru toţi cei care doresc să îl urmeze, în condişiile în care UE estimează că, din 2010, doar 15% din noile ocupaţii vor solicita doar absolvirea unei forme de învăţământ obligatoriu.
- Învăţământul obligatoriu se păstrează la 10 ani [clasa pregătitoare (1) + învăţământ primar (4) + învăţământ gimnazial (5)] şi se organizează în acelaşi tip de unitate de învăţământ. Şcolarizarea obligatorie se încheie la 16 ani, vârstă la care tinerii pot intra pe piaţa muncii, conform legislaţiei în vigoare.
- Se desfiinţează şcoala de arte şi meserii şi se promovează trei tipuri de licee: teoretic, tehnologic şi vocaţional, iar statul îşi asumă, în strânsă cooperare cu familia, toate responsabilităţile în realizarea educaţiei timpurii.

2. Evaluarea elevilor:

- La fiecare final de ciclu curricular sunt evaluate competenţele dobândite.
- La finalul învăţământului preşcolar se face evaluarea competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale şi se stabilesc planurile de intervenţie remedială.
- La finalul clasei a II-a se evaluează, la nivelul fiecărei şcoli, măsura în care elevii au dobândit scris-cititul şi matematica şi se stabilesc planurile individualizate de învăţare pe care învăţătorii le pun în aplicare până în clasa a IV-a. Se creează Portofoliul de educaţie al elevului şi se face un raport detaliat către părinţi.
- La finalul clasei a IV-a, pe un eşantion reprezentativ, se realizează o evaluare din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării pentru a diagnostica performanţele învăţământului primar, prin probe similare testelor internaţionale curente.
- La finalul clasei a VI-a fiecare şcoală îşi evaluează elevii pentru a realiza, apoi, cu ei o învăţare individualizată şi pentru a avea baza de orientare spre un anumit tip de liceu.
- La finalul clasei a IX-a a învăţământului obligatoriu se evaluează la nivel naţional gradul de achiziţie a competenţelor de bază prin teste de tip PISA şi calificative.


Bacalaureatul nu mai e unic, ci se organizează diferenţial pe filiere şi profiluri de licee. Evaluarea se face prin sisteme şi punctaje similare testelor internaţionale şi prin calificative. Evaluarea competenţelor de utilizare a calculatorului se realizează atât la finalul învăţământului obligatoriu, cât şi la finalul liceului. Elevii pot susţine  bacalaureat internaţional.


În ceea ce priveşte procesul de descentralizare în educaţie, acesta se va desfăşura pe mai multe nivele:

- Se descentralizează curriculumul.Materiile care se predau în 20% din orele alocate învăţământului obligatoriu şi 30% din orele alocate la nivel de liceu sunt decise la nivelul şcolii de către Consiliul de administraţie şi comitetele de părinţi. Mai mult, fiecare profesor are la dispoziţie 25% din orele alocate disciplinei proprii pentru a adapta predarea la caracteristicile elevilor (art. 36). Învăţarea matematicii şi ştiinţelor este susţinută şi finanţată prin programe naţionale speciale (art. 37, alin. 4).

- Se descentralizează deciziile referitoare la resursele umane. Toate concursurile de ocupare a posturilor didactice au loc la nivelul şcolii. Consiliul de administraţie al şcolii ia toate deciziile referitoare la schema de personal, concursuri, evaluarea şi salarizarea personalului (art. 55, 56). Şcolile decid ce cursuri de formare continuă plătesc. În urma concursurilor pe post, personalul didactic devine titular pe post. Titularizarea în sistem se menţine dar se acordă numai personalului didactic cu performanţă deosebită.

- Se descentralizează finanţarea. Finanţarea de bază (costul standard per elev + coeficienţii de corecţie) se repartizează prin Direcţiile Judeţene de Finanţe Publice, direct la şcoală. Finanţarea suplimentară, prin care sunt premiate incluziunea şi performanţa, se atribuie direct la şcoală, sub formă de grant. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării păstrează doar fondurile pentru programele naţionale de reformă şi pentru funcţionarea proprie şi a unităţilor subordonate. Alocarea complementară, pentru investiţii şi reparaţii capitale, se atribuie şi se gestionează de către consiliile locale.

- Se descentralizează conducerea. Directorii sunt selecţionaţi prin concurs şi sunt numiţi de Consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ (art. 76, 77, 78). Directorii încheie contracte de performanţă cu autorităţile locale şi contracte de management cu Consiliile de administraţie. Dacă nu şi le îndeplinesc, directorii pot fi demişi atât de autorităţile locale cât şi de către Consiliile de administraţie în urma unui audit efectuat de Inspectoratul Şcolar. Directorii unităţilor şcolare nu pot fi membri ai unor partide politice (art. 76, alin. 4).

- Se întăreşte controlul. Directorul şcolii răspunde public de performanţele şcolii şi este auditat periodic de către Inspectoratul şcolar. Performanţele profesorilor sunt evaluate anual, iar salarizarea se stabileşte în primul rând în funcţie de performanţă.