Curtea Constitutionala trebuia sa discute aceasta sesizare pe 14 septembrie, insa judecatorii au decis sa amane solutionarea cazului.
Un grup de 99 de parlamentari PSD, UDMR, ai minoritatilor si un liberal a contestat, la CCR, proiectul de lege privind dezincriminarea conflictului de interese in cazul parlamentarilor care si-au angajat rude la cabinetele parlamentare inainte de 2013, initiat chiar de PSD si UDMR, pe motiv ca se suprapune atributiilor ICCJ si reprezinta o "amnistie".
Proiectul a fost initiat de catre Daniel Florea si Florin Iordache (PSD) si de Marton Arpad (UDMR).
Sesizarea a fost semnata de 99 de deputati, dintre care 76 ai PSD, 13 ai UDMR (inclusiv initiatorul Marton Arpad), 9 ai minoritatilor si un liberal. Potrivit sesizarii, doar Inalta Curte de Casatie si Justitie interpreteaza si se ocupa de aplicarea unitara a legii, astfel incat legea de interpretare adoptata de Parlament "ar putea conduce la un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si ICCJ si Justitie, incalcandu-se dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutia Romaniei".
Semnatarii sesizarii atrag atentia si ca acest proiect are "efecte retroactive" si reprezinta chiar "o subtila dezincriminare retroactiva, o amnistie". Potrivit initiatorilor, sesizarea a fost facuta pentru ca parlamentarii sa se asigure ca interpretarea lor cu privire la angajarea rudelor la cabinete este corecta.
Legea a fost depusa de PSD pentru a-i exonera pe deputatii si senatorii care si-au angajat rude la birourile parlamentare pe motiv ca in Statut aceasta interdictie a fost introdusa abia in 2013, desi parlamentarii erau condamnati pentru aceste fapte prin Codul penal, prin prevederi care au existat si inainte de 2013 si care sunt in vigoare si in prezent privind conflictul de interese.
La inceputul sedintei din luna iulie, judecatorul Augustin Zegrean declara ca nu trebuie sa scrie in lege ca o fapta este interzisa pentru a sti ca ea nu trebuie facuta, legea fiind generala.
"In general, Codul penal nu vorbeste despre o categorie anume de oameni, se refera in mod general. Nu trebuie sa scrie in lege ca n-ai voie sa furi ca sa stii ca nu trebuie sa furi, de exemplu. Ati vazut scris in vreo lege ca n-ai voie sa furi sau n-ai voie sa omori? Nu scrie asa ceva. (...) Toate legile trebuie respectate. Daca n-ar trebui, nu s-ar mai face sau ar scrie acolo: respecta numai cine vrea", spunea atunci fostul presedinte al Curtii.
