Fondul locativ din România se situează pe locul 2 în România, după industrie, ca cel mai mare consumator de energie. Circa 40% din consumul termoenergetic al ţării vine din zona clădirilor. Dacă problema energetică este parÅ£ial rezolvată la clădirile noi, care la recepÅ£ia lucrărilor sunt obligate să prezinte un certificat de performanţă energetică, situaÅ£ia nu este la fel de roz în cazul blocurilor vechi.
Similar cu clasificarea energetică făcută în cazul electrocasnicelor, clădirile vor fi împărÅ£ite în ÅŸapte categorii de la A la G, în care A reprezintă un consum de circa 160 de kwh/mp/an, iar G un consum de circa 5.000 kwh/mp/an.
"Majoritatea blocurilor vechi din România se clasifică în acest moment între C ÅŸi D ÅŸi sunt aduse prin reabilitare termică în zona B sau A. Certificarea energetică nu schimbă valoarea imobilului, ci informează proprietarul sau cumpărătorul despre performanÅ£a energetică a locuinÅ£ei. Obiectivul la nivel european este realizarea unei economii de energeie de 9% în următorii 9 ani", a declarat Emilia-Cerna Mladin, preÅŸedintele AsociaÅ£iei Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC).
Vom avea clădiri portocalii şi roşii
Aplicarea acestei norme legislative va duce, în opinia dezvoltatorilor imobiliari, la o declasificare a locuinÅ£elor vechi, care conduce automat la o scădere a preÅ£urilor pentru imobilele ce fac parte dintr-o clasă energetică inferioară.
"Aceste clădiri vor fi gaura neagră a României. Ne vom trezi cu niÅŸte timbre portocalii ÅŸi roÅŸii a căror vizualizare va ameninÅ£a cererea de apartamente vechi, deoarece vom vedea cât de nasoale sunt aceste locuinÅ£e. Asta va duce la o scădere a preÅ£urilor, pentru că oamenii îÅŸi vor da seamă că sunt niÅŸte hârburi", a menÅ£ionat Dan Ioan Popp, preÅŸedintele Impact.
În momentul în care nu se vor mai tranzacÅ£iona locuinÅ£ele din clasele energetice inferioare, ponderea locuinÅ£elor noi cumpărate prin programul
Prima Casă“ va deveni majoritară, consideră Popp. ExplicaÅ£ia vine din faptul că peste 70% din tranzacÅ£iile actuale se bazează pe vânzarea unui imobil vechi. Potrivit acestuia, peste 40% din fondul locativ din România cuprinde locuinÅ£e trecute de 50 de ani.
Costul unui certificat, similar cu cel al cadastrului
Realizarea unui certificat energetic durează circa 3 zile, dacă auditorul are la dispoziÅ£ie cartea tehnică a imobilului. La realizarea auditului se ia în calcul o clădire de referinţă care îndeplineÅŸte standardele energetice ÅŸi la final se dă o notă.
"Costul unui certificat diferă în funcÅ£ie de suprafaÅ£a imobilului. Dacă pentru un depozit costul este de circa 0,1-0,2 euro/mp, la o casă de 100 mp costul este similar cu cel al cadastrului", a explicat preÅŸedintele AAEC.
În prezent, la nivel naÅ£ional, sunt certificaÅ£i 700 de auditori energetici, mult prea puÅ£in faţă de ritmul de tranzacÅ£ionare de pe piaţă, însă, potrivit Emiliei Mladin, pot fi formaÅ£i câte 700 de auditori anual.
Problema implementării
Principala problemă cu care se confruntă în acest moment auditorii energetici este lipsa unei metodologii de auditare pentru apartamentele de bloc. Dacă la nivel european s-a sugerat luarea unei locuinÅ£e etalon, după care să fie efectuat auditul întregului fond locativ, în cazul României situaÅ£ia este mai dificilă, din cauza diferenÅ£elor mari care există între uzura imobilelor.
Totodată, românii care vor să apeleze la un auditor pentru a obÅ£ine un certificat energetic nu au unde să găsească o astfel de persoană, deoarece nu există o bază de date a acestora.
Capital.ro
