Fondul locativ din România se situează pe locul 2 în România, după industrie, ca cel mai mare consumator de energie. Circa 40% din consumul termoenergetic al ţării vine din zona clădirilor. Dacă problema energetică este parţial rezolvată la clădirile noi, care la recepţia lucrărilor sunt obligate să prezinte un certificat de performanţă energetică, situaţia nu este la fel de roz în cazul blocurilor vechi.
Similar cu clasificarea energetică făcută în cazul electrocasnicelor, clădirile vor fi împărţite în şapte categorii de la A la G, în care A reprezintă un consum de circa 160 de kwh/mp/an, iar G un consum de circa 5.000 kwh/mp/an.
"Majoritatea blocurilor vechi din România se clasifică în acest moment între C şi D şi sunt aduse prin reabilitare termică în zona B sau A. Certificarea energetică nu schimbă valoarea imobilului, ci informează proprietarul sau cumpărătorul despre performanţa energetică a locuinţei. Obiectivul la nivel european este realizarea unei economii de energeie de 9% în următorii 9 ani", a declarat Emilia-Cerna Mladin, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC).
Vom avea clădiri portocalii şi roşii
Aplicarea acestei norme legislative va duce, în opinia dezvoltatorilor imobiliari, la o declasificare a locuinţelor vechi, care conduce automat la o scădere a preţurilor pentru imobilele ce fac parte dintr-o clasă energetică inferioară.
"Aceste clădiri vor fi gaura neagră a României. Ne vom trezi cu nişte timbre portocalii şi roşii a căror vizualizare va ameninţa cererea de apartamente vechi, deoarece vom vedea cât de nasoale sunt aceste locuinţe. Asta va duce la o scădere a preţurilor, pentru că oamenii îşi vor da seamă că sunt nişte hârburi", a menţionat Dan Ioan Popp, preşedintele Impact.
În momentul în care nu se vor mai tranzacţiona locuinţele din clasele energetice inferioare, ponderea locuinţelor noi cumpărate prin programul
Prima Casă“ va deveni majoritară, consideră Popp. Explicaţia vine din faptul că peste 70% din tranzacţiile actuale se bazează pe vânzarea unui imobil vechi. Potrivit acestuia, peste 40% din fondul locativ din România cuprinde locuinţe trecute de 50 de ani.
Costul unui certificat, similar cu cel al cadastrului
Realizarea unui certificat energetic durează circa 3 zile, dacă auditorul are la dispoziţie cartea tehnică a imobilului. La realizarea auditului se ia în calcul o clădire de referinţă care îndeplineşte standardele energetice şi la final se dă o notă.
"Costul unui certificat diferă în funcţie de suprafaţa imobilului. Dacă pentru un depozit costul este de circa 0,1-0,2 euro/mp, la o casă de 100 mp costul este similar cu cel al cadastrului", a explicat preşedintele AAEC.
În prezent, la nivel naţional, sunt certificaţi 700 de auditori energetici, mult prea puţin faţă de ritmul de tranzacţionare de pe piaţă, însă, potrivit Emiliei Mladin, pot fi formaţi câte 700 de auditori anual.
Problema implementării
Principala problemă cu care se confruntă în acest moment auditorii energetici este lipsa unei metodologii de auditare pentru apartamentele de bloc. Dacă la nivel european s-a sugerat luarea unei locuinţe etalon, după care să fie efectuat auditul întregului fond locativ, în cazul României situaţia este mai dificilă, din cauza diferenţelor mari care există între uzura imobilelor.
Totodată, românii care vor să apeleze la un auditor pentru a obţine un certificat energetic nu au unde să găsească o astfel de persoană, deoarece nu există o bază de date a acestora.
Capital.ro
