Cadrul legal care reglementeaza procedura insolventei a fost modificat la jumatatea anului trecut, atunci cand noul Cod al insolventei, Legea nr. 85/2014, a intrat in vigoare.
Potrivit actului normativ, insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile, astfel:
-insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor; prezumtia este relativa;
-insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.
Insolventa poate fi deschisa atat de firma care nu isi mai poate achita datoriile, cat si de creditori, iar printre acestia se numara si angajatii societatii care nu si-au primit salariile restante.
Avocatul Alina Toma de la societatea de avocatura Ionescu Sava a explicat pentru AvocatNet.ro ca salariatii au dreptul de a solicita deschiderea procedurii de insolventa impotriva angajatorului numai in situatia in care valoarea creantei pe care ei o invoca este de minimum sase salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, mentiune ce era prevazuta si anterior, prin Legea nr. 85/2006.
Contractele individuale de munca, desfacute doar in urma concedierii colective. Ce drepturi au salariatii concediati?
Protectia salariatilor a fost sporita prin intermediul noului Cod al insolventei, prin impunerea respectarii procedurii concedierii colective, in concordanta cu prevederile corespondente din Codul muncii.
Practic, ultimul act normativ care reglementeaza procedura insolventei contine dispozitii mult mai clare care, desi nu limiteaza dreptul de a concedia, aduce garantii suplimentare salariatilor debitorului in insolventa.
"Cu alte cuvinte, parcurgerea procedurii concedierii colective reprezinta o conditie pentru ca administratorul judiciar/lichidatorul judiciar sa poata proceda la desfacerea contractelor individuale de munca incheiate cu titularii creantelor salariale. In plus, salariatul are dreptul la un termen de preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare, conform art. 75 alin. (1) din Legea nr. 53/2003", a explicat specialistul de la casa de avocatura Ionescu Sava, pentru Avocatnet.ro.
"Incidenta dispozitiilor Legii nr. 85/2006 pentru cererile introductive anterioare datei de 28 iunie 2014 implica prerogativa administratorului judiciar/lichidatorului judiciar de a desface contractele individuale de munca ale salariatilor fara obligativitatea parcurgerii procedurii concedierii colective, fiind necesara numai acordarea unui termen de preaviz de 15 zile lucratoare", a mai punctat Alina Toma.
O etapa premergatoare concedierii colective a personalului debitorului aflat in dificultate financiara o constituie obligatia administratorului judiciar de a initia consultari cu sindicatul/reprezentantii salariatilor. In vederea evitarii concedierilor sau a reducerii numarului lor, acestia pot propune masuri de atenuare a impactului resimtit la nivelul personalului societatii ulterior demararii procedurii insolventei.
Ce pot risca angajatorii in insolventa daca isi concediaza salariatii?
Avocatul de la Ionescu si Sava a aratat ca, dupa intrarea in procedura insolventei, angajatorul poate dispune desfacerea contractelor de munca aflate in derulare prin intermediul administratorului/lichidatorului judiciar. In aplicarea acestor masuri, trebuie avute in vedere si respectate conditiile prevazute de lege pentru realizarea concedierii. In situatia in care administratorul judiciar/lichidatorul incalca reglementarile aplicabile, masura concedierii este susceptibila de anulare.
In alta ordine de idei, in cazul in care desfiintarea contractelor de munca se face cu respectarea conditiilor impuse de legea insolventei coroborat cu legislatia muncii, nu exista riscuri majore de ordin legal pentru angajator insa, necantarita bine, o astfel de masura poate scadea sansele de reusita ale unui eventual plan de reorganizare.
Spre exemplu, cele mai uzuale riscuri pe care si le asuma societatea intr-o astfel de situatie sunt cele legate de desfasurarea activitatii, in conditiile in care nu ar avea suficienti angajati pentru a-si continua activitatea sau nu ar avea salariati destul de pregatiti pentru activitatea desfasurata, ceea ce ar putea periclita implementarea planului de reorganizare. De asemenea, exista si posibilitatea ca salariatii concediati sa respinga la vot planul de reorganizare.
Ordinea de plata a creantelor: Cele salariale, pe locul trei
Potrivit avocatului Alina Toma, un alt aspect important din actuala legislatie vizeaza distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii in cazul intrarii in faliment a debitorului angajator.
"Astfel, art. 161 din Legea nr. 85/2014 stabileste ordinea in care creantele vor fi platite, creantele izvorate din raporturi de munca ocupand pozitia a treia, precedate de cheltuielile aferente procedurii insolventei, prioritare, si de creantele provenind din finantari acordate debitorului in perioada de observatie in scopul desfasurarii activitatilor curente", a precizat specialistul consultat de Avocatnet.ro.
In trecut, creantele salariale erau situate pe locul doi in ordinea de plata a creantelor debitoarei, dintr-un total de noua pozitii.
Concret, in urma lichidarii averii societatii in faliment, salariatii vor incasa creantele inscrise in tabelul obligatiilor debitoarei de indata ce sunt acoperite cheltuielile aferente desfasurarii procedurii si creantele provenind din finantari acordate debitoarei in perioada de observatie, pentru continuarea activitatii sale.
Citeste material complet!
