În ziua de miercuri, 29 iulie, când în Republica Moldova se vor desfăşura alegeri parlamentare anticipate, este Ziua Imnului Naţional al României, "Deşteaptă-te, române!".

În premieră absolută pentru Republica Moldova, un scrutin a fost fixat pentru o zi lucrătoare! Până acum, toate alegerile aveau loc în zi de duminică.

De ce a insistat Voronin să spargă tiparele? De ce raţiuni s-a condus? Cine i-a sugerat data de 29 iulie, care coincide exact cu ziua în care onorăm Imnul "Deşteaptă-te, române!"?

Din 1991 până în 1994, "Deşteaptă-te, române!" a fost şi imnul de stat al Republicii Moldova.

În 1994, politicienii de stânga din Chişinău nu au mai putut suporta să aibă acelaşi imn cu România. A fost aleasă ca imn al Republicii Moldova poezia "Limba noastră" a lui Alexei Mateevici, pe muzica lui Alexandru Cristea. Comuniştilor lui Voronin nici acest imn nu le place.

Sărbătoarea Imnului Naţional a fost instituită în România abia după 1989. "Deşteaptă-te, române!" a fost cântat însă pentru prima dată la Râmnicu Vâlcea, la 29 iulie 1848. Interzis de regimurile politice timp de aproape o jumătate de secol, "Deşteaptă-te, române!" a fost desemnat, în ianuarie 1990, Imn Naţional al României.

Poezia care stă la baza imnului a fost scrisă în 1848 de Andrei Mureşanu şi avea titlul iniţial "Un răsunet".

Conţinutul patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti pentru drepturi naţionale, mai ales din Ardeal.

Prima adaptare muzicală a poeziei îi aparţine cântăreţului Gheorghe Ucenescu, de la Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului, care a adaptat versurile pe melodia "Din sânul maicii mele", scrisă de Anton Pann.

În 1910 s-a făcut prima înregistrare instrumentală. Partitura originală s-a pierdut însă, iar forma pe care o cunoaştem astăzi a fost stabilită în 1919, de compozitorul Gheorghe Dima. (Sursa: UNimedia)