Controversatul tratat ACTA ("Anti-Counterfeiting Trade Agreement" sau "Acord Comercial de Combatere a Contrafacerii") este un acord multilateral semnat între 30 de state, dintre care 22 sunt membre UE şi care are ca scop declarat îmbunătăţirea cooperării pentru o combatere eficientă a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală.
"ACTA este un pas în direcţia potrivită. Dacă ne uităm la textul tratatului şi la legislaţia Uniunii Europene vom observa că ACTA nu vine cu nimic nou", a declarat pentru Capital avocatul Marja Laitinen, Business Software Alliance EMEA Committee Chair.
Astfel, cu sau fără ACTA, punerea la dispoziţia publicului prin internet sau prin alte reţele de calculatoare a operelor sau a produselor protejate prin drepturile de autor constituie infracţiune potrivit art. 138/7 şi 139/8 din Legea nr. 8/1996 şi se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 4 ani sau cu amendă.
Deci, în momentul de faţă, potrivit legislaţiei naţionale, puteţi face teoretic închisoare pentru descărcarea unui film pe DC++ sau de pe Tracker-ul de torrent preferat . Prin urmare, vă pot fi interceptate convorbirile şi comunicaţiile electronice, puteţi fi supravegheat sau se poate chiar efectua o percheziţie domiciliară, numai pentru faptul că descărcaţi materiale protejate de drepturile de autor.
"Ceea ce face ACTA este să protejeze drepturile de autor în ţări unde legislaţia nu este pusă la punct. Spre exemplu în România, legea este foarte bună. ACTA nu aduce nimic nou", a adăugat Marja Laitinen.
Avocatul mai spune că ACTA nu a fost creat pentru a bloca nimănui accesul la internet, "aici nu este vorba despre consumatorii care descarcă ilegal muzică şi software. Lupta se poartă cu cei care fac bani de pe urma pirateriei, exploatând munca altora. Este vorba despre încălcarea dreptului de autor la scară comercială", conchide Laitinen.
Potrivit lui Laitinen, ţara unde BSA se confruntă cu cu cele mai multe probleme este Rusia. "Aici derulăm anual 2.000 de raiduri", a declarat avocatul.
Două condamnări cu închisoare în Bucureşti
Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Business Software Alliance au demarat în luna septembrie a anului trecut o companie de informare şi prevenire a pirateriei. Peste 13.000 de firme din România au primit o scrisoare comună IGPR-BSA prin care au fost informate asupra riscurilor asociate pirateriei software, potrivit avocatului Magda Popescu.
Ca urmare a dosarelor penale înaintate instanţelor judecătoreşti, anul trecut s-au înregistrat 11 cazuri de condamnare pentru utilizare neautorizată de software şi 19 condamnări pentru distribuire neautorizată de software.
"Între octombrie şi noiembrie 2011 am avut două condamnări cu închisoare efectivă, una la 6 luni şi alta la 3 ani şi 6 luni, ambele în Bucureşti. În afară de acestea au mai fost 28 de condamnări unele cu amendă altele închisoare cu suspedare. Din anul 2007 nu au mai fost condamnări cu închisoare", a declarat Popescu.
Selgros a fost vedeta anului 2011 atunci când vine vorba de piraterie software. În ceea ce priveşte despăgubirile anul trecut s-au cerut 1,3 milioane euro despăgubiri în dosarele BSA România. Pierderile din piraterie sunt mult mai mari. Cifrele vor fi disponibile în luna mai.
Business Software Alliance, organizaţia nonprofit creată în scopul promovării intereselor industriei de software şi a partenerilor din industria de hardware.
Ce prevede legislaţia română
Legislaţia în vigoare stabileşte în caz de utilizare a programelor pentru calculator fără deţinerea licenţelor necesare amendă penală de până la 30.000 lei sau închisoarea de la unu la patru ani pentru persoanele fizice, respectiv amendă penală de la 5.000 lei la 600.000 lei, pentru persoanele juridice, în timp ce pedepsele complementare pot include: dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activităţii parţial sau integral pe o perioadă de la trei luni la un an, închiderea unor puncte de lucru pe o perioadă de la trei luni la trei ani, interzicerea dreptului de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o perioadă de la unu la trei ani, afişarea sau difuzarea hotărârii de condamnare.
În plus faţă de pedepsele de natură penală, legea îi permite titularului drepturilor încălcate să ceară despăgubiri ce pot ajunge la triplul preţului maxim al licenţei iar programele pentru calculator nelicenţiate şi suporturile sau echipamentele pe care sunt reproduse sau instalate pot fi ridicate ca mijloace de probă sau confiscate.
capital.ro
