Controversatul tratat ACTA ("Anti-Counterfeiting Trade Agreement" sau "Acord Comercial de Combatere a Contrafacerii") este un acord multilateral semnat între 30 de state, dintre care 22 sunt membre UE ÅŸi care are ca scop declarat îmbunătăţirea cooperării pentru o combatere eficientă a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală.
"ACTA este un pas în direcÅ£ia potrivită. Dacă ne uităm la textul tratatului ÅŸi la legislaÅ£ia Uniunii Europene vom observa că ACTA nu vine cu nimic nou", a declarat pentru Capital avocatul Marja Laitinen, Business Software Alliance EMEA Committee Chair.
Astfel, cu sau fără ACTA, punerea la dispoziÅ£ia publicului prin internet sau prin alte reÅ£ele de calculatoare a operelor sau a produselor protejate prin drepturile de autor constituie infracÅ£iune potrivit art. 138/7 ÅŸi 139/8 din Legea nr. 8/1996 ÅŸi se pedepseÅŸte cu închisoarea de la 1 la 4 ani sau cu amendă.
Deci, în momentul de faţă, potrivit legislaÅ£iei naÅ£ionale, puteÅ£i face teoretic închisoare pentru descărcarea unui film pe DC++ sau de pe Tracker-ul de torrent preferat . Prin urmare, vă pot fi interceptate convorbirile ÅŸi comunicaÅ£iile electronice, puteÅ£i fi supravegheat sau se poate chiar efectua o percheziÅ£ie domiciliară, numai pentru faptul că descărcaÅ£i materiale protejate de drepturile de autor.
"Ceea ce face ACTA este să protejeze drepturile de autor în ţări unde legislaÅ£ia nu este pusă la punct. Spre exemplu în România, legea este foarte bună. ACTA nu aduce nimic nou", a adăugat Marja Laitinen.
Avocatul mai spune că ACTA nu a fost creat pentru a bloca nimănui accesul la internet, "aici nu este vorba despre consumatorii care descarcă ilegal muzică ÅŸi software. Lupta se poartă cu cei care fac bani de pe urma pirateriei, exploatând munca altora. Este vorba despre încălcarea dreptului de autor la scară comercială", conchide Laitinen.
Potrivit lui Laitinen, ţara unde BSA se confruntă cu cu cele mai multe probleme este Rusia. "Aici derulăm anual 2.000 de raiduri", a declarat avocatul.
Două condamnări cu închisoare în BucureÅŸti
Inspectoratul General al PoliÅ£iei Române ÅŸi Business Software Alliance au demarat în luna septembrie a anului trecut o companie de informare ÅŸi prevenire a pirateriei. Peste 13.000 de firme din România au primit o scrisoare comună IGPR-BSA prin care au fost informate asupra riscurilor asociate pirateriei software, potrivit avocatului Magda Popescu.
Ca urmare a dosarelor penale înaintate instanÅ£elor judecătoreÅŸti, anul trecut s-au înregistrat 11 cazuri de condamnare pentru utilizare neautorizată de software ÅŸi 19 condamnări pentru distribuire neautorizată de software.
"Între octombrie ÅŸi noiembrie 2011 am avut două condamnări cu închisoare efectivă, una la 6 luni ÅŸi alta la 3 ani ÅŸi 6 luni, ambele în BucureÅŸti. În afară de acestea au mai fost 28 de condamnări unele cu amendă altele închisoare cu suspedare. Din anul 2007 nu au mai fost condamnări cu închisoare", a declarat Popescu.
Selgros a fost vedeta anului 2011 atunci când vine vorba de piraterie software. În ceea ce priveÅŸte despăgubirile anul trecut s-au cerut 1,3 milioane euro despăgubiri în dosarele BSA România. Pierderile din piraterie sunt mult mai mari. Cifrele vor fi disponibile în luna mai.
Business Software Alliance, organizaÅ£ia nonprofit creată în scopul promovării intereselor industriei de software ÅŸi a partenerilor din industria de hardware.
Ce prevede legislaÅ£ia română
LegislaÅ£ia în vigoare stabileÅŸte în caz de utilizare a programelor pentru calculator fără deÅ£inerea licenÅ£elor necesare amendă penală de până la 30.000 lei sau închisoarea de la unu la patru ani pentru persoanele fizice, respectiv amendă penală de la 5.000 lei la 600.000 lei, pentru persoanele juridice, în timp ce pedepsele complementare pot include: dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activităţii parÅ£ial sau integral pe o perioadă de la trei luni la un an, închiderea unor puncte de lucru pe o perioadă de la trei luni la trei ani, interzicerea dreptului de a participa la procedurile de achiziÅ£ii publice pe o perioadă de la unu la trei ani, afiÅŸarea sau difuzarea hotărârii de condamnare.
În plus faţă de pedepsele de natură penală, legea îi permite titularului drepturilor încălcate să ceară despăgubiri ce pot ajunge la triplul preÅ£ului maxim al licenÅ£ei iar programele pentru calculator nelicenÅ£iate ÅŸi suporturile sau echipamentele pe care sunt reproduse sau instalate pot fi ridicate ca mijloace de probă sau confiscate.
capital.ro
